Atac la Casa Albă: Donald Trump, în procedura formală de demitere a preşedintelui Statelor Unite

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ceea ce era de aşteptat s-a întâmplat: Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, camera inferioară a Congresului American, Nancy Pelosi (democrat), a anunţat declanşarea formală a procedurii de acuzare şi demitere a Preşedintelui american Donald Trump chiar marţi, 17 septembrie, în ziua rostirii de către acesta a discursului său în faţa Adunării Generale a ONU.

Nu este o surpriză, dar este un pas important pentru că este vorba despre a treia procedură de acest fel din istoria recentă, după ce Richard Nixon şi-a dat demisia după cazul Watergate – spionarea cartierului general al democraţilor prin spargerea lui şi extragerea de acte – atunci când a fost sigur că Republicanii nu-l susţin în Senat, iar Bill Clinton a fost achitat de către Senat, în cazul Monica Lewinsky.

Preşedintele trebuie să răspundă! Nimeni nu e mai presus de lege!

Procedurile împotriva lui Donald Trump au început chiar în primele momente ale Preşedinţiei sale, vârful de lance fiind raportul Muller pentru coliziune a lui Trump şi campaniei sale cu activităţile Rusiei de ingerinţă în alegerile prezidenţiale din 2016, împotriva candidatului democrat Hillary Clinton. Dacă aceasta a fost o investigaţie juridică, un caz penal soldat cu un număr de condamnări, procesul nu a ajuns decât tangenţial la preşedinte. Consilierul Robert Muller nu a avut acces decât în limita strictă a mandatului său la anumite acte şi nu a reuşit să-l interogheze pe Preşedinte, iar dosarele desprinse din investigaţie au ajuns în diferite curţi şi parchete. Pe de altă parte, raportul notează că Preşedintele nu este exonerat, doar că alte instrumente trebuie aplicate în cazul său cât beneficiază de privilegiile şi imunităţile funcţiei.

Procesul a fost mutat în Congres, mai ales după alegerile de la jumătatea mandatului, când democraţii au preluat majoritatea în Camera Reprezentanţilor, cu 235-198(mai există un republican trecut independent care susţine acuzarea şi demiterea lui Trump). În 6 comisii dintre cele mai importante ale Congresului continuă audierile şi supervizarea activităţii executive în privinţa abuzului de putere şi interferenţei în anchete – cazul Comey -, a situaţiei financiare şi plăţii impozitelor de către Donald Trump, a ingerinţei Rusiei în alegeri şi, respectiv, colaborării cu membri ai familiei Trump, inclusiv cu Preşedintele. Între altele, Comisia Juridică, Comisia de Politică Externă – anchetează discuţii tete a tete cu Putin fără translator sau luându-i-se translatorului notele – Comitetul de supraveghere a serviciilor secrete – de unde provin majoritatea informaţiilor, dar care sunt nepublice – comitetul Financiar şi aşa mai departe.

De această dată, scandalul a fost declanşat în urma sesizării Inspectorului Direcţiei Naţionale de Intelligence de către un ofiţer de intelligence care a sesizat faptul că preşedintele Donald Trump a avut discuţii repetate în Ucraina, inclusiv cu actualul preşedinte Vladimir Zelenski, cerându-i investigarea băietului contracandidatului său la Prezidenţiale, Joe Biden, fostul vicepreşedinte al SUA, pentru a-i oferi material compromiţător în campanie. Avocatul său personal, Rudy Giuliani a fost la Kiev în acelaşi scop. La ultima convorbire, noul preşedinte ucrainean ar fi fost chiar condiţionat cu blocarea pachetului de ajutor militar american către Kiev, lucru confirmat de mai multe surse guvernamentale americane.

Principalul mesaj al actualei proceduri de destituire / impeachment este aceea că în Statele Unite până şi Preşedintele este tras la răspundere, şi că nimeni nu e mai presus de lege. Este un răspuns dat tocmai lui Donald Trump care, într-unul dintre obişnuitele sale Twitt-uri a afirmat, în mod inexact, că, potrivit articolului 2 din Constituţie, poate face ce vrea el. Ei bine, chiar dacă a acceptat să trimită către Congres, în ultimul moment, transcriptul ultimei sale convorbiri cu Preşedintele ucrainean Zelenski, procesul de destituire a fost declanşat.

Anchetarea lui Trump, cu toate actele pe masă

Una dintre principalele probleme ale comisiilor de anchetă până la declanşarea procedurii de impeachment a fost folosirea de către Preşedinte a privilegiilor funcţiei. Preşedintele poate folosi privilegiul executiv şi să blocheze audierea oricărui angajat al executivului, angajaţii preşedinţiei pot ignora citaţiile Congresului, aşa cum pot să nu trimită anumite documente solicitate pe motiv de clasificare sau că sunt relevante pentru securitatea naţională. De această dată, în procedura de destituire, aceste privilegii dispar, şi Preşedinţia e aşteptată să prezinte toate documentele necesare, în timp ce membrii administraţiei, în primul rând reprezentanţii serviciilor de informaţii, vor prezenta – în şedinţe deschise sau închise – toate datele solicitate.

Deja Nancy Pelosi a anunţat că toate anchetele din cele 6 comisii împotriva administraţiei Trump intră sub procesul de destituire şi punere sub acuzaţie, dând atribute sporite şi drepturi suplimentare comisiilor. De asemenea, comisiile vor aborda, de asemenea, ultima acuzaţie care a declanşat, de fapt, procesul. Din multiplele investigaţii va rezulta o listă de capete de acuzare împotria Preşedintelui care pot acoperi un spectru de la Înaltă Trădare, luare de mită, crime deosebit de grave şi malversaţiuni de impact naţional, cum precizează articolul constituţional. Dacă probează prin transcripturile discuţiilor cu Zelenski implicarea unui stat terţ, Ucraina, pentru a furniza material compromiţător în campanie, condiţionat de ajutorul militar, acuzaţia este suficient de importantă pentru a crea consecinţe juridice şi după ce Donald Trump părăseşte mandatul, chiar dacă nu e demis în actuala procedură.

De altfel, cel mai probabil, Senatul dominat de Republicani, care au o majoritate de 53-45, nu va vota niciodată cu o majoritate calificată de două treimi, 67 voturi, contra lui Trump, deci pentru demiterea sa. Deşi există doi independenţi în Senat care votează cu democraţii, diferenţa de 20 de senatori ar putea fi obţinută doar dacă documentele ieşite din Camera Reprezentanţilor şi acuzaţiile conving la nivel major Partidul Republican. Acesta este deja împărţit între susţinătorii şi criticii lui Donald Trump, chiar dacă, aparent, îşi menţin unitatea.

Alterarea preşedinţiei Trump, cu costuri secundare majore

Preşedinţia lui Donald Trump şi campania prezidenţială intră într-o zodie nouă, în care se petrec câteva fenomene relevante: se mobilizează baza partidelor şi creşte prezenţa la vot şi se accentuează diviziunile din societatea americană, considerând că nu se ajunge chiar la demiterea preşedintelui. Preşedintele Donald Trump a început deja comunicarea de pe poziţiile de victimizare, acuzând “vânătoarea de vrăjitoare” a democraţilor împotriva sa.

Procedura de impeachment va acoperi toată activitatea politică şi legislativă americană în perioada următoare. Legile pe controlul armelor sau migraţie sunt deja plasate în planul doi, creşte presiunea la adresa acţiunilor preşedintelui şi a oricăror initiative ale sale, ca şi presiunea şi controlul prin expunerea întregii documentaţii către Congres, pentru anchetă. Pe de altă parte, creşte miza alegerilor viitoare, fapt care vine şi cu multe riscuri pentru democraţi.

O asemenea prcedură poate dura între 3 şi 9 luni, potrivit precedentelor în Camera Reprezentanţilor. Totuşi Nancy Pelosi a anunţat că va fi o anchetă rapidă, iar Comisia de control a serviciilor de informaţii a anunţat că va termina ancheta până la sfârşitul anului. Ancheta va expune foarte multe elemente cu relevanţă juridică, dar şi mai multe cu relevanţă politică. Într-adevăr, în măsura în care datele publice sunt transpuse în acuzaţii, că intră sau nu în Ancheta Senatului, ele sunt materiale importante pentru a submina mandatului lui Donald Trump şi afectează campania sa electorală pentru 2020.

Pe de altă parte, admiţând că Donald Trump şi-ar da demisia sau că ar fi demis dar ar candida din nou şi dacă ar fi reales, rezultatul arc rea un precedent şi o situaţie complicată pentru Statele Unite. Puterea de care ar beneficia preşedintele în al doilea mandat ar fi enormă iar capacitatea de a-l controla sau îndigui prin justiţie sau Congres ar scade substanţial. Am avea un mega-preşedinte care, pe baza votului obţinut, ar fi dominant şi ar putea într-adevăr să împingă America în direcţia pe care şi-o doreşte, practice fără contra-greutate.

Şi aşa procedura de destituire ratată poate genera un proces de acumulare a susţinerii suplimentare a lui Donald Trump, care l-ar putea impinge la Preşedinţie dincolo de evoluţiile interne şi rezultatele activităţii şi mandatului său. Donald Trump ar putea câştiga en fanfare al doilea mandat. De ce a făcut-o totuşi prudenta şi experimentata şefă a Camerei Reprezentanţilor? Tocmai pentru a sublinia principiul şi pentru a-şi satisfice votanţii.

După scandalul ingerinţei şi constrângerii preşedintelui ucrainean cu ajutorul militar, votanţii democraţilor şi cei care detestă abordările preşedintelui Trump nu i-ar fi iertat pe democraţi dacă nu ar fi procedat la impeachment având majoritatea în Camera Reprezentanţilor. Politic, a fost o mişcare impusă, chiar dacă rezultatul ar putea duce la efecte secundare nedorite şi la consolidarea actualului Preşedinte în noul viitor mandat.