Cum vor influența dezbaterile electorale alegerile de duminică. Analist: „Un climat de confruntare, nu de dialog”
0Cei 11 candidați care se vor afla pe buletinul de vot de duminică, 4 mai, au avut trei zile la dispoziție să apară în fața electoratului și să încerce să îl convingă să le acorde votul. Experții punctează însă că nu au reușit să profite de aceste momente.
Dezbaterile purtate în ultimele trei zile ar putea avea un efect principal asupra electoratului nehotărât, punctează politologul George Jiglău, explicând că acest segment de electorat are potențialul să influențeze rezultatul alegerilor de duminică, în contextul luptei extrem de strânse dintre candidați.
„Pentru zona asta de nehotărâți, care e un pic mai mare, dar totuși o minoritate, și totuși suficient de importantă la cât de strâns pare să fie, contează minoritatea asta. Momentele astea de reacții, de întrebări, de mici replici care se dau, s-ar putea să conteze destul de mult. Deci, orice moment de expunere publică într-o campanie electorală, mai ales în măsură ce se apropie data alegerilor și atenția alegătorilor e tot mai mare, orice moment de expunere publică e important, poate să aducă o vorbă meșteșugită, o vorbă rău spusă, care să-ți aducă sau să-ți ia din voturi. Și, cu atât mai mult sunt relevante momentele astea de expunere în formatul ăsta de confruntare, când ei se ceartă. Problema este că, felul în care contează cred că este mai degrabă unul negativ. Deci eu cred că cei mai mulți am ieșit mai degrabă oarecum dezamăginți de prestația candidaților, pentru că a fost acest sentiment puternic de ceartă, că toți se ceartă”, explică George Jiglău într-o analiză pentru „Adevărul”.
Politologul Cristian Pârvulescu este de părere că ultimele trei zile de dezbateri impactează în principal viziunea electoratului indecis în ceea ce privește selectarea unuia dintre candidații pro-europeni. „Au impact doar asupra electoratului indecis din zona anti-extremistă. (...) Ce s-a dezbătut e prea puțin important, pentru că, în realitate, dezbateriile contează într-o foarte mică măsură, doar pentru indecișii din zona europeană și doar pentru a stabili o ierarhie între Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi. Asta este singura lor importanță. Ca urmare, principalul câștigător, oricare a fi fost prestația lui, este Dan (...) pentru că s-a prezentat în fata acestui electorat. El a fost până la aceste dezbateri pe locul trei. Deci pentru Dan era oportunitatea de a-l depăși pe Antonescu”, punctează Cristian Pîrvulescu.
Efectul absenței extremei drepte
Și lipsa extremei drepte de la dezbateri are un efect direct asupra taberei pro-europenilor, expunând diviziunea din acest segment, pentru că nu temele europene au fost cele care au construit agenda dezbaterilor, mai subliniază Cristian Pîrvulescu. Cele trei zile au fost concentrate, la fel ca întreaga campanie, pe teme impuse de extrema dreaptă.
„Extrema dreapta nu se prezintă în dezbateri. Și merge doar pe campanie pe internet și acuză fraudarea alegerilor. Mă refer la Simion și la Ponta în egală măsură, ceea ce a făcut ca dezbaterile să se transforme într-o luptă între pro-europeni care, în mare măsură, afectează imaginea acestui câmp și îl arată divizat în raport cu câmpul extremist care pare să fie relativ unitar și coordonat, dincolo de concurența Simion-Ponta. Asta a fost principala concluzie. (…) De altfel, această campanie a fost setată în jurul ”turul doi înapoi”. A fost o campanie de o violență extrema, în care nu au contat temele prezidențiale, ci singurul rol al ei a fost acela de a susține ura. Cei care au reușit să impună ritmul și temele au fost cei din extrema dreaptă. Iar ceilalți au fost absolut incapabili să prezinte o temă la fel de interesantă ca aceasta”, explică Cristian Pîrvulescu.
Absența celor doi candidați care vor să monopolizeze segmentul ultranationalist îi lasă pe reprezentanții pro-europeni într-un spectacol de „lovituri” în fața electoratului.
„Noi, de fapt, avem un spectacol. În contextul ăsta este un climat de confruntare, nu de dialog. Putem să ne gândim și la candidați, dacă sunt capabili să discute între ei, dar problema e că ei sunt puși într-o paradigmă de confruntare. (...) Fiecare și-a ales principalul competitor sau și-a structurat cumva propria strategie, să zicem, în raport cu mai mult de unul singur, dar poate concentrat pe unul pe care îl vede principalul competitor și eventual tangențial cu altii. Deci fiecare și-a făcut o strategie și a încercat să livreze lovituri cât se poate de aducătoare de puncte, ca la box. Să marcheze cât mai mult”, mai arată politologul George Jiglău.
Ce a lipsit de la dezbaterile candidaților
În ceea ce privește elementele pe care ar fi trebuit să se concentreze candidații care vor să ajungă în funcția de președinte, politologul Cristian Pîrvulescu subliniază că, pe lângă temele europene, unul dintre ele este discuția despre statul de drept.
„Dezbateriile n-au reușit să prezinte nimic extraordinar decât să ne arate care sunt calitățile și defectele acestor oameni care au fost surprinse în câteva secvențe scurte. (…) Nu au fost temele europene, nu au fost abordate acești pro-europeni. (…) Discuția despre statul de drept a fost un atac la adresa lui Antonescu privind situația din 2012. Nu a fost nicio discuție despre situația actuală a statului de drept, care se află sub atac permanent. (…) Campania electorală poate să fie, dacă e făcută cu inteligență și cu bune intenții, o oportunitate de educație politică. Ori ei n-au făcut educație politică. Ei pur și simplu s-au atacat. Mergând pe linia campaniei negative. Și consecința este că cei care sunt beneficiarii campaniilor negative, de obicei, adică extrema dreapta, sunt cei care au câștigat. Nu are importanță dacă câștigă alegerile prezidențiale sau nu”, mai subliniază Cristian Părvulescu.
Un alt element care a lipsit este diferențierea dintre candidați pe teme fundamentale în ceea ce înseamnă activitatea unui președinte, punctează la rândul său politologul George Jiglău: „Nu am văzut diferențe fundamentale pe subiecte. A apărut povestea cu Republica Moldova. (…) Și toată lumea spunea în esență, fix același lucru despre Moldova. Deci toți sunt extrem de asemănători, pe principiul să facem să fie bine. (…) Din păcate, când sunt puși în situația asta de confruntare, toți, neputând să facă o diferență așa fundamentală pe subiecte, trebuie să iasă cu confruntare, toți intră în logică asta de a spune despre celălalt că e un om rău, în esență. (…) Ei încearcă să se diferențieze, și nu numai ei, cred că și noi, în general, punem la îndoială caracterul oamenilor. Asta fac și ei între ei”, mai explică George Jiglău.