Cum explică BEC decizia de respingere a candidaturii Dianei Șoșoacă: „Luările de poziție, contrare principiilor și valorilor constituționale”
0BEC face referire, în motivarea deciziei prin care a respins candidatura Dianei Şosoacă, la hotărârea CCR din 2024 prin care şefei SOS i-a fost interzis să intre în cursa pentru prezidențiale.
„Astfel, Curtea Constituțională impune o analiză ,”cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor si valorilor constituționale" cu o anumită temporalitate raportata la "ciclicitatea alegerilor", în contextul în care actuala procedură electorală se desfășoară în același ciclu electoral demarat in anul 2024.
În concluzie, atât timp cât instanta de contencios constituțional a statuat deja prin Hotărârea nr. 2/2024, raportat la acest ciclu electoral, cu privire la atitudinile, conduitele, luările de poziție ale acestui candidat, constatând că sunt contrare principiilor si valorilor constituționale, Biroului Electoral Central îi revine obligația de a da eficientă aspectelor reținute de Curtea Constituțională", arată Biroul Electoral Central.
Biroul Electoral Central, în considerarea prevederilor art. 11 alin (1) lit. B a), respectiv alin. (3) al aceluiași articol din Legea nr. 47/1992, constata ca „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”, mai arată explicația transmisă. „Subsecvent reținerii acestor premise esențiale, Biroul Electoral Central este in măsură sa sublinieze împrejurarea ca deciziile și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea constituțională și sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, așadar, și autorităților publice chemate sa organizeze și sa urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv Biroului Electoral Central”, mai subliniază BEC.
„Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Președintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, sa respecte și sa valorifice, sa dea eficienta statuărilor cu forța juridică constitutională ale instantei de contencios constituțional, așadar inclusiv celor pronunțate in exercitarea de către aceasta a atribuțiilor circumscrise obligației sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României (Hotărârile Curții Constituționale nr. 2/2024 și nr. 7/2025)”, mai arată BEC.
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura pentru scrutinul din luna mai joi, 13 martie.
„Am venit pregătită să mă mai lupta odată cu sistemul, sistemul nu e pregătit pentru oameni ca noi, care nu se vând (...) Eu v-am spus că dacă se anulează candidatura mea anul trecut nu veți mai avea alegeri. Vă spun și acum, dacă voi fi oprită, praful și pulberea se va alege”, a declarat ea.
La ieșirea din Biroul BEC, șefa SOS România a spus că vrea să participe la ședința BEC unde i se analizează dosarul.
Candidatura respinsă de CCR în 2024
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura și la scrutinul prezidențial organizat și anulat anul trecut. Candidatura ei a fost însă invalidată de judecătorii CCR.
Invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă a fost motivată de judecătorii consittuționali, în baza declarațiilor sale anterioare, argumentând că „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări”, iar candidatul trebuie să îndeplinească condițiile din jurământul de credință și înainte de acesta, elementele cuprinse în jurământul de credinţă fiind condiții de eligibilitate pentru candidatură.
Judecătorii constituționali mai argumentau la acel moment că „libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică este garantată de Constituție. Candidatul la funcția de Președinte al României este conștient de semnificația informațiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăților și raționamentelor transmise în spațiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituție și la valorile acesteia, nefiind, așadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu”.