Candidatura la prezidențiale a Dianei Șoșoacă, respinsă de BEC. Reacția șefei SOS: „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste”
0Candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai a Dianei Șoșoacă a fost respinsă de Biroul Electoral Central, potrivit surselor „Adevărul”.
Doar trei membri BEC ar fi votat pentru admiterea candidaturii, potrivit surselor „Adevărul”. 10 membri au votat împotrivă, respingând candidatura. Acum, singura ei șansă este o contestarea deciziei BEC la Curtea Constituțională.
„AD AUGUSTA PER ANGUSTA! La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste, trudnice”, a transmis Diana Șoșoacă pe Facebook.
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura pentru scrutinul din luna mai joi, 13 martie.
„Am venit pregătită să mă mai lupta odată cu sistemul, sistemul nu e pregătit pentru oameni ca noi, care nu se vând (...) Eu v-am spus că dacă se anulează candidatura mea anul trecut nu veți mai avea alegeri. Vă spun și acum, dacă voi fi oprită, praful și pulberea se va alege”, a declarat ea.
La ieșirea din Biroul BEC, șefa SOS România a spus că vrea să participe la ședința BEC unde i se analizează dosarul.
Momentul creat în fața sediului BEC, unde a venit cu mănuși de box, i-a atras imediat critici. Federaţia Română de Box a afirmat că declarația Dianei Şoşoacă, făcută imediat după depunerea candidaturii, potrivit căreia ar fi preşedinte de onoare al FRB, nu este adevărată.
Candidatura respinsă de CCR în 2024
Diana Șoșoacă și-a depus candidatura și la scrutinul prezidențial organizat și anulat anul trecut. Candidatura ei a fost însă invalidată de judecătorii CCR, motiv pentru care eurodeputata SOS România a creat scandal de mai multe ori în sediul CCR din Parlament. Soluția de la acel moment a fost una fără precedent.
Invalidarea candidaturii Dianei Șoșoacă a fost motivată de judecătorii consittuționali, în baza declarațiilor sale anterioare, argumentând că „dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări”, iar candidatul trebuie să îndeplinească condițiile din jurământul de credință și înainte de acesta, elementele cuprinse în jurământul de credinţă fiind condiții de eligibilitate pentru candidatură.
Judecătorii constituționali mai argumentau la acel moment că „libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor formulate într-o societate democratică este garantată de Constituție. Candidatul la funcția de Președinte al României este conștient de semnificația informațiilor, mesajelor, ideilor, opiniilor, convingerilor, judecăților și raționamentelor transmise în spațiul public, astfel că toate acestea pot reprezenta un indicator al modului în care se raportează la Constituție și la valorile acesteia, nefiind, așadar, relevant dacă acestea au fost transmise într-o calitate oficială sau nu”.
„Regulile democratice se aplică tuturor cetățenilor, indiferent de calitatea lor în stat și de opțiunile politice, neputând fi tolerate manifestările și derapajele anarhice în spațiul public. O astfel de conduită aduce în discuție problema folosirii instituțiilor și procedurilor constituționale în scopul negării în final a exigențelor, principiilor și valorilor reglementate constituțional”, subliniau totodată judecătorii CCR.