Un cercetător român vrea câte un înger păzitor pentru fiecare om. UE pregăteşte finanţarea ideii cu un miliard de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
cercetare adrian ionescu foto sccij

Uniunea Europeană are planuri mari în ceea ce priveşte cercetarea, planuri în care este dispusă să investească peste un miliard de euro. Patru echipe de cercetători se întrec pentru a câştiga acest concurs, iar românul Adrian Ionescu a ajuns în finală cu un proiect care vrea să doteze fiecare om cu un „înger păzitor“.

Spider-Man are un simţ special care îi permite să ştie când este în pericol. Pe acelaşi principiu şi-a dezvoltat şi Adrian Ionescu proiectul său. „Îngerii păzitori“ (Guardian Angels) pe care îi propune sunt în cursa de a câştiga finanţarea de aproximativ 1,3 miliarde de euro distribuită pe următorii 10 ani, notează agenţia Associated Press, preluată de Yahoo News. Lupta pentru marele premiu a fost între 26 de proiecte, au rămas şase în urmă cu doi ani, scria atunci revista „Nature“ şi acum mai sunt doar patru.

Adrian Ionescu este un profesor specializat în nanoelectronică la École Polytechnique Fédérale din oraşul Lausanne (EPFL), Elveţia. Proiectul „Guardian Angels“ vizează construcţia unui sistem cibernetic proiectat pentru a-i proteja pe purtători de pericole de la naştere până la bătrâneţe. Conceptul va fi implementat sub forma unor gadgeturi pe care le poţi îmbrăca, dacă se poate spune aşa, şi vor folosi informaţiile pe care le colectează pentru a te feri de eventuale incidente.

Sunt [sisteme autonome] inteligente, controlabile, personalizate şi nu consumă energie. Adrian Ionescu, pentru SCCIJ

„Îngerii păzitori“ nu ar acţiona doar pe baza informaţiilor ambientale, ci va prelua şi datele despre sănătatea ta, avertizându-te cu privire la bolile de care eşti pasibil sau alte afecţiuni medicale. Ionescu a afirmat că proiectul său beneficiază de toate componentele necesare, doar că trebuie unite într-un singur dispozitiv. El îşi compară efortul cu cel al NASA din anii '60, când agenţia voia să trimită primul om pe Lună.

Încă nu ne putem imagina toate funcţionalităţile pe care le-ar putea căpăta «Îngerii păzitori» - ar putea chiar să reacţioneze la starea emoţională a purtătorului. Adrian Ionescu cercetător român

Finanţarea de care vor beneficia cele patru proiecte este împărţită pe anumite etape. În primă fază, fiecare echipă primeşte 54 de milioane de euro de la UE, sumă care va trebuie dublată de guvernele naţionale şi alte surse de finanţare. Viitorul fiecărui proiect depinde de cum se descurcă pe parcursul următoarelor 30 de luni, dar în următorii 10 ani ar putea primi finanţare de peste un miliard fiecare.

Rivalii proiectului „Îngerii păzitori“

Un alt proiect la fel de interesant ca al lui Adrian Ionescu este cel al unui supercomputer capabil să simuleze schimbările sociale, economice şi tehnologice pe care le va experimenta planeta. Apoi, este proiectul care vrea să realizeze cel mai fidel model după creierul uman - un instrument de calcul complex încă neegalat de maşinile clasice. În final, este vorba de „grafen“. Acesta e un nou tip de material ultra subţire, dar foarte rezistent care, conform planului cercetătorilor, ar trebui să inoveze aproape toate construcţiile, de la avioane la procesoare şi chiar să ajute în cazul accidentelor nucleare.

„Lumea de astăzi este atât de complexă, încât a ieşit de sub controlul nostru“, a spus Dirk Helbing, cercetătorul de la Swiss Federal Institute of Technology ETH din Zurich, de aceea el şi echipa sa vor să o prevadă cu ajutorul computerelor. Echipa FuturICT care se ocupă de supercomputerul care ar trebui să fie oracolul planetei spune că proiectul va fi accesibil oricui doreşte să testeze un scenariu despre destinul planetei.

Visul pentru dezvoltarea grafenului este susţinut de doi cercetători ruşi premiaţi cu Nobel în 2010. Andre Geim şi Constantin Novoselov au primit prestigiosul premiu pentru experimentele realizate pe acest material minune. Acum, aceştia mai trebuie să rezolve problema producerii lui la scară mare şi într-o manieră eficientă. 

Sprijinirea cercetărilor şi dezvoltării nu este doar ceva frumos cu care să te lauzi, este esenţială, deoarece lipsa de investiţii înseamnă că nu putem pretinde un viitor mai bun.  Neelie Kroes vicepreşedintele Comisiei Europene

Kroes a accentuat că aceste finanţări sunt importante mai ales în perioade grele, ca cele prezente. „Mai ales în vremuri de criză avem nevoie de ceva pozitiv care să ne permită să fim optimişti. Doar reducerea cheltuielilor publice şi austeritatea nu ne vor aduce creştere şi locuri de muncă“, a mai apreciat aceasta.

Știință



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite