Interviu cu Remus Grobei, omul care are grijă ca sateliţii să funcţioneze cum trebuie

Remus Grobei este unul dintre inginerii de la SES Astra care se ocupă cu intreţinerea şi dezvoltarea sateliţilor în spaţiu. Fără el, comunicaţiile noastre ar putea avea probleme. Am discutat cu el la finalul anului pentru a afla mai multe despre cariera lui acolo.

Remus este inginer senior de sisteme la SES şi e responsabil cu designul, implementarea şi managementul reţelelor IP şi conexiunea lor cu sateliţii. Un pasionat de escaladă, Remus nu consideră că munca de la SES este obositoare. 

Descoperiţi opiniile lui mai jos. 

Cum poţi descrie munca ta de la SES pentru un om simplu? Ce faci acolo?

Responsabilităţile mele sunt în două arii: contribuţia terestră şi accesul la internet. Pentru ca un anumit program TV să ajungă la satelit, el trebuie, în primul rând, să fie prezent într-un teleport unde avem capacităţi uplink. Rolul meu este să implementez o soluţie de transport a acestui program folosind tehnologia IP/Multicast de la client (studio) la un teleport. 

Câte responsabilităţi practice are un inginer senior? În sensul că mai stai la butoane sau doar coordonezi activitatea colegilor?

Responsabilităţile unui ingineri senior nu se limitează la coordonare, experienţa şi cunoştinţele tehnice trebuie şi aplicate practic. Inginerii seniori fac partea de design şi implementare a proiectelor noi sau lucrările de amploare. Evident, cu ajutorul echipei. Avem un procent egal operaţional şi de design. 

Cât de mare e echipa în care lucrezi?

Fac parte dintr-o echipă multinaţională şi dispersată pe mai multe continente. În total suntem şapte, aici în Luxemburg - 3, unul în Marea Britanie şi trei în SUA. 

Cât de greu este să te angajezi? La ce probe ai fost supus în timpul angajării?

Mai greu a fost din cauza politicii permiselor de muncă în Europa. Din fericire la SES primează competenţa şi nu greutăţile birocratice. 

Experienţa ta de dinainte cuprinde RCS/RDS, Diamant Data şi Romplus Net. Cât de mult se aseamănă munca ta de la SES cu ceea ce făceai înainte?

În mare parte fac acelaşi lucruri. Evident, sunt diferenţe care ţin de profilul companiei şi a produselor pe care le dezvoltăm. Dacă în RDS făceam mai mult acces la internet, aici fac mai mult distribuţie video peste IP. 

Ce fel de pregătire continuă aveţi la SES?

Pe lângă expunerea la tehnologie, SES se implică şi în pregătirea inginerilor. Unul dintre obiectivele anuale este de a participa la un training şi dobândirea unei certificări, toate costurile fiind suportate de către companie. 

Multe persoane cu cunoştinţe tehnice se gândesc să o ia pe calea antreprenoriatului, într-un startup. Tu ai ales să te duci la firme mari. Nu ai avut tentaţia de a pleca de capul tău?

Am ales să plec din România, iar aici unde sunt calea antreprenoriatului nu cred că e o soluţie viabilă. Am făcut în România şi consultanţă, pe cont propriu, dar este greu să-ţi menţii integritatea şi în acelaşi timp stabilitatea financiară. 

E o meserie statică sau implică adrenalină şi provocări? Dacă da, unde intervin acestea?

În mod normal e statică, calitatea soluţiilor pe care le implementăm ne oferă un anumit confort. Evident, în cazul unor avarii apare şi adrenalina. Provocări? Toate proiectele sunt o provocare, găsirea celei mai bune soluţii având în vedere şi raportul calitate/cost. 

Ce planuri ai pentru viitor?

Pe plan profesional îmi doresc dezvoltare continuă, găsirea de proiecte motivante, iar pe plan personal naturalizarea şi obţinerea cetăţeniei luxemburgheze. 

Printre pasiunile tale se numără escalada - de ce îţi place aşa mult?

E un subiect vast şi un stil de viaţă, o pasiune eternă. Voi face asta atât timp cât fizic voi mai fi capavbil. Îmi oferă multe satisfacţii, e o luptă pentru a deveni mai bun. Pe de altă parte, călătoreşti mult, vezi şi cunoşti oameni deosebiţi. 

Ce alte activităţi ai în timpul liber?

Căţăratul, antrenamentul şi “climbing trip-urile” îmi ocupă tot timpul liber. În rest, familia, filmele şi ieşirile cu prietenii. 

Câtă preconcepţie e în spatele ideii că un inginer nu are viaţă socială - cum arată viaţa ta în afara muncii?

Depinde de individ, nu de profesie. 

Cum de ai plecat din România?

În 2010 am ajuns la concluzia că România nu prezintă un climat politic şi social în care să-mi petrec restul vieţii şi am luat decizia de a pleca în străinătate, unde credeam şi m-am convins ulterior că există valori şi sunt respectate. 

Cum ai ajuns la pasiunea pentru zona tehnică, de programare - când a început pasiunea ta?

Pasiunea pentru reţelistică a început în primul an de facultate, deşi eu studiam biologia la Bucureşti. Matematica nu a fost punctul meu forte, deci informatica şi Politehnica nu ar fi fost o alegere bună. 

Ai studiat în România. Cum ţi se pare învăţământul românesc?

Cunosc doar sistemul românesc, dar cred că are o calitate bună. 

Ai simţit că ai fi avut nevoie de educaţie mai bună decât ai primit la noi?

Nu am simţit nevoia asta, pentru că în domeniul meu şcoala are o pondere mică în dezvoltarea profesională. Ce se face în Facultatea de Calculatoare nu are prea mare legătură cu ce se întâmplă în viaţa reală a unui inginer. 

Cât de mult înseamnă să studiezi singur, să experimentezi acasă?

E cel mai important lucru. Acasă poţi să aprofundezi subiectele şi să te deconectezi de task-urile zilnice care nu întotdeauna îţi aduc un plus de cunoştinţe. 

Care sunt proiectele pe care le-ai implementat de-a lungul timpului şi de care eşti mândru?

În România cea mai importantă perioadă din punct de vedere profesional a fost la RDS, unde am crescut odată cu reţeaua şi am avut parte de o echipă extraordinară. În SES, reţeaua globală de distribuţie video este proiectul meu de suflet. A fost ideea şi implementarea mea din punct de vedere tehnic.