Outsourcing şi cloud computing pornesc de la o filosofie comună

Dacă analizăm puţin ce înseamnă outsourcing (externalizarea de servicii) şi cloud computing, vedem că filosofia lor de bază este aceeaşi:

Outsourcing – reprezintă mutarea responsabilităţii pentru executarea unui proces intern către o organizaţie externă. Asta presupune uneori transferul de oameni şi proprietăţi de la o companie la alta. Companiile fac externalizări de servicii şi procese pentru a îşi micşora costurile ori pentru a avea anumite procese mai eficient executate, în arii ce nu ţin ce competenţele principale ale companiei. De exemplu, o companie ce produce bunuri de larg consum îşi poate externaliza departamentul contabil, departmentul de achiziţii ori cel de IT, pentru că nu are competenţele şi resursele necesare pentru a angaja cei mai buni oameni din domeniile respective. În plus, nu ar avea un beneficiu deosebit din a îi angaja pe cei mai buni. De cele mai multe ori este mai ieftin şi mai eficient ca alte companii specializate să fie contractate pentru a oferi astfel de servicii.

Cloud computing – înseamnă utilizarea de resurse de calcul (atât hardware şi software) ce sunt livrate ca serviciu prin intermediul unei reţele sau a unei conexiuni Internet. Utilizatorii accesează serviciile cloud de pe dispozitivele lor locale dar întreaga procesare este realizată pe servere aflate la distanţă, în cadrul companiei ori în sediul unei alte companii. Tot o externalizare, dar de data asta a serviciilor informatice şi a resurselor de calcul. O companie foloseşte servicii de cloud computing aproximativ din aceleaşi motive pentru care foloseşte servicii externalizate: costuri mai mici de infrastructură şi personal, utilizare mai eficientă a resurselor, management mai eficient al resurselor de calcul, flexibilitate, etc.

De exemplu, de ce ar angaja o companie care nu oferă servicii financiare o armată de contabili care nu sunt niciodată folosiţi la adevăratul lor potenţial? Nu ar fi mai bine să apeleze la o firmă de contabilitate specializată, să plătească doar pentru serviciile primite, în loc să se complice cu un surplus de angajaţi care nu aduc nici un plus de competitivitate companiei?

La fel şi cu cloud computing. De ce să cumperi servere care nu sunt niciodată folosite la capacitatea lor maximă, să angajezi mulţi oameni care să îţi facă mentenanţă şi suport, când compania ta nu este specializată pe servicii IT, când tu nu ai resursele necesare să angajezi cei mai buni specialişti. Chiar dacă ţi i-ai permite, le-ai irosi potenţialul nefolosindu-i la adevărata lor valoare. Nu este mai bine să închiriezi  resurse şi servicii de calcul atunci când ai nevoie, să plăteşti pentru ele doar când le foloseşti, şi asta fără a avea un departament IT mult prea mare pentru nevoile tale?

Job-urile se mută la companii IT care recrutează specialişti certificaţi

Deşi în aparenţă, atât outsourcing-ul cât şi cloud computing-ul par să elimine multe slujbe, nu asta se întâmplă, ci reversul. Cum arătam într-un articol precedent, bazat pe multe analize şi studii internaţionale, Cloud Computing este un catalizator la pieţei de job-uri în IT.

În primul rând, job-urile nu dispar. Cineva tot trebuie să facă munca respectivă. Diferenţa este că job-urile şi oportunităţile legate de IT se mută cu preponderenţă către companii IT, ce oferă servicii către companii ce activează în alte domenii. Da, va dispărea un job de administrator IT de la compania A ce produce bunuri de larg consum dar se vor deschide noi oportunităţi în cadrul companiilor IT ce oferă servicii companiei A.

Pe lângă această mutare a oportunităţilor de la unele companii la altele, mai există încă un trend important, ignorat de mulţi: nevoia din ce în ce mai mare de profesionalizare şi standardizare a slujbelor din domeniu. Pentru a înţelege mai bine, voi da un exemplu din experienţa mea profesională, ca manager de proiecte IT, la o companie multinaţională, unde implementam servicii IT în diverse regiuni ale lumii.

Rolul certificărilor în selectarea de personal IT

Compania pentru care lucram la vremea respectivă, să-i zicem B, avea un departament IT foarte bine optimizat, cu un număr redus de specialişti al căror rol NU era acela de a oferi servicii IT către restul companiei. Departamentul IT doar GUVERNA implementarea de servicii IT, mentenanţa şi suportul oferite de partenerii companiei către compania B şi angajaţii săi. Iar aceşti parteneri erau companii specializate în oferirea de servicii şi soluţii IT, printre ei numărându-se nume mari precum HP, Microsoft, SAP, etc.

Atunci când se agreează implementarea unui nou serviciu ori a unei noi soluţii, compania B recrutează temporar specialişti IT de la partenerii săi, doar pe durata proiectului şi plăteşte pentru serviciile lor.

Procesul de recrutare a specialiştilor presupune întotdeauna o scanare de CV-uri şi dosare profesionale. Partenerii companiei B propun o listă de specialişti, cu diverse competenţe, certificări şi experienţe profesionale. Alegerea membrilor echipei de proiect se face în funcţie de costuri, experienţă dar mai ales în funcţie de competenţe şi certificări.

De ce sunt certificările atât de importante? Pentru că, dacă un CV poate fi “periat” cu uşurinţă astfel încât să pară mai frumos decât este în realitate, certificările garantează un minim de cunoştinţe iar validitatea lor poate fi verificată oricând cu uşurinţă. Drept urmare, atunci când compania B avea de ales între doi specialişti cu un nivel de experienţă similar, la costuri aproximativ egale, întotdeauna era ales specialistul care avea certificări care-i confirmau bagajul de cunoştinţe dobândite.

În plus, companiile IT care oferă servicii altor companii, caută din ce în ce mai mulţi specialişti certificaţi în domeniul lor de activitate pentru că le ajută să câştige mai uşor contracte şi proiecte dar şi pentru că pot cere un preţ mai mare pentru expertiza lor şi serviciile oferite.

Acest model de a face business nu este unul izolat. Toate marile companii din lume au abordări similare. Pe măsură ce trece timpul, şi mai multe companii vor adopta această abordare, inclusiv companii ce nu au neapărat o prezenţă internaţională.

Certificări disponibile în zona Cloud Computing

Acum depinde de fiecare persoană în ce domeniu doreşte să se specializeze. Că tot vorbesc de cloud computing şi modul în care acesta impactează piaţa job-urilor din IT, haideţi să aruncăm o privire şi să vedem ce opţiuni există, pentru un specialist care doreşte să se certifice în acest domeniu foarte larg.

În lumea cloud computing există foarte mulţi jucători mari, ce oferă servicii diverse: Microsoft, Oracle, Citrix, VMware, Amazon, etc. Tipul de servicii cloud oferite diferă de la companie la companie şi nu voi intra în detaliu. Din acele menţionate, mai sus, Microsoft şi VMware au poate cea mai largă paletă de servicii cloud şi sunt competitori direcţi în multe zone.

Cum se poate certifica un specialist IT în oricare din tehnologiile de cloud computing ale celor două companii?

Microsoft are un program de certificări foarte bine pus la punct, cu multe cărţi şi documentaţie disponibile, ce pot fi folosite pentru a obţine o certificare. Lista de certificări cloud începe aici: Private Cloud certification - Solutions Expert. Microsoft au mai multe nivele de certificare, de la MCSE (Microsoft Certified Solutions Expert) pe diverse tehnologii cloud computing, la MCSM (Microsoft Certified Solutions Master) şi MCA (Microsoft Certified Arhitect). Fiecare nivel cere un plus de cunoştinţe şi teste. Fiecare nivel suplimentar înseamnă oportunităţi mai interesante şi un salariu mai mare pentru tine, ca specialist certificat.

VMware au şi ei tot trei nivele de certificări: Professional, Advanced Professional şi Expert. Lista de certificări disponibile se găseşte aici: VMware Certification Roadmap.

Cum vedeţi, opţiuni sunt multe. Nu rămâne decât să decideţi în ce zonă doriţi să vă specializaţi şi să faceţi paşii necesari pentru a vă certifica.