Industria jocurilor video capătă din ce în ce mai mult avânt pe plan internaţional. Şi în România lucrurile încep să se mişte, iar acum dezvoltatorii au un nou aliat: Romanian Game Developers Association. România se transformă din piaţă de desfacere în creator de jocuri.

A cincea parte a francizei „Grand Theft Auto“, produsă de studioul britanic Rockstar North, a intrat în Cartea Recordurilor, în şapte capitole diferite, fiind, printre altele, şi produsul de divertisment care a obţinut cel mai repede încasări de un miliard de dolari. Jocurile video devin din ce în ce mai populare, nu numai printre tineri sau copii, şi capătă o importanţă economică din ce în ce mai mare. Şi în România lucrurile încep să se mişte, însă dacă nu există o comunitate închegată a specialiştilor, evoluţia va fi lentă. 

Astfel intră în scenă Romanian Game Developers Association (trad. Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri din România). Andrei Istrate, Cristian Tănase şi Ionuţ Mihăescu au pus bazele acestei organizaţii. „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu Istrate şi cu Tănase – ambii, angajaţi ai unuia dintre cele mai mari studiouri de jocuri din lume, dar şi cu Richard Wilson, directorul executiv al The Independent Games Developers Association, din Marea Birtanie.

Ştiaţi că numai în Bucureşti există 20 de studiouri de jocuri? Sau că „Bubb­le Witch Saga“, unul dintre cele mai populare titluri de pe Facebook, este creat de români? Industria jocurilor pe calculator există în România, însă vizibilitatea este o problemă majoră, spune Andrei Istrate, cofondator al Romanian Game Developers
Association (RGDA).

„Am descoperit că nu există o comunitate a dezvoltatorilor de jocuri în România şi ne-am decis să facem ceva în această privinţă. Una din problemele principale este lipsa de vizibilitate în media. Există foarte mulţi dezvoltatori de jocuri în România, însă lumea nu ştie despre ei“, a declarat Istrate.

Există un viitor în această industrie şi locuri de muncă. Pentru tineri este o oportunitate să facă şi ce le place. - Cristian Tănase, RGDA

Dezvoltarea comunităţii          

Asociaţia a fost lansată în urmă cu o lună şi speră să obţină sprijin şi din partea comunităţii universitare. Împreună cu asociaţiile studenţeşti, cofondatorii vor să organizeze diverse evenimente în facultăţi în cadrul cărora să prezinte mai multe detalii despre dezvoltarea jocurilor. Din luna noiembrie, RGDA va demara campania „Be a GameDev“, prin care va promova meseria de dezvoltator de jocuri în cadrul Universităţii Politehnica, din Bucureşti.

De ce ar vrea tinerii să se orienteze spre acest domeniu? În primul rând, din curiozitate şi pasiune, explică Istrate. „Jocurile sunt foarte atractive pentru tineri. Cred că există o curiozitate faţă de cum sunt făcute titlurile lor preferate, faţă de cum ar putea să-şi facă ei singuri jocurile. Sunt foarte mulţi oameni care vin la noi cu idei. Putem să-i atragem spre dezvoltare. Partea bună este că există foarte multe posibilităţi când vine vorba de acest domeniu de activitate. Poţi fi dezvoltator pentru jocuri de mobil, de calculator, de Facebook. Poţi lucra independent sau pentru o companie mare. Poţi fi programator, artist, designer etc. Sunt foarte multe oportunităţi“, explică Andrei Istrate.

Cristian Tănase spune că industria jocurilor video oferă numeroase locuri de muncă. „De asemenea, sunt foarte mulţi absolvenţi de facultăţi care nu au un loc de muncă. Din ce am văzut în ultimii ani, există o cerere din ce în ce mai mare din partea studiourilor mari care activează în România. Există un viitor în această industrie şi locuri de muncă. Pentru tineri este o oportunitate să facă ceva ce le place“, afirmă Cristian Tănase. În afară de promovarea acestui domeniu de activitate prin facultăţi, cei de la RGDA vin şi în sprijinul dezvoltatorilor existenţi. Astfel, ei vor să adune toate studiourile din România – mari sau mici – sub acelaşi acoperiş. Acest lucru se face în două moduri: online şi offline. Pe site-ul RGDA.ro va apărea, în curând, un forum moderat, pe care dezvoltatorii îşi pot împărtăşi ideile şi pot oferi sau primi sfaturi de la alţi membri ai comunităţii.

Totuşi, până atunci, creatorii de jocuri vor trebui să se rezume la clasicele întâlniri faţă în faţă. Cei de la RGDA au un parteneriat cu TechHub Bucureşti – un „stup“ pentru antreprenorii IT din România – unde organizează diverse evenimente. Săptămâna trecută a avut loc prima dezbatere marca RGDA, iar cofondatorii promit şi mai multe în perioada următoare.

Una din problemele principale este lipsa de vizibilitate în media. Există foarte mulţi dezvoltatori de jocuri în România, însă lumea nu ştie despre ei.

Susţinere locală şi internaţională

Iniţiativa a fost primită bine şi de cei care ar fi direct interesaţi de o astfel de asociaţie – cei care fac jocuri. „Asociaţia reflectă nevoia societăţii noastre care devine din ce în ce mai unită, având un schimb de informaţii din ce în ce mai mare şi standarde de calitate în creştere“, a declarat Andrei Chirea, cofondator al studioului
WitchHut, din Bucureşti. Robert Mureşan, omul care a fondat compania Exosyphen Studios, în urmă cu 11 ani, spune că „suntem ca orice ramură a economiei, avem nevoie de un cadru organizat în care să ne întâlnim, să ne cunoaştem şi să socializăm“.

Richard Wilson, directorul executiv al TIGA (The Independent Games Developers Association), cea mai importantă organizaţie de susţinere a producătorilor independenţi din Marea Britanie, aplaudă iniţiativa celor trei români. El este de părere că industria se va dezvolta mai bine odată ce dezvoltatorii români se vor cunoaşte între ei. „Împărtăşirea de informaţii şi de cunoştinţe va ajuta la creşterea acestui sector“, a declarat Wilson. Asociaţia britanică există din 2001, iar Wilson crede că aceasta ar putea fi un bun exemplu pentru cea românească.

<strong>De vorbă cu oamenii din spatele jocurilor</strong>

Cum se nasc jocurile video bune? Reţetele succesului diferă, însă ingredientul comun în toate este pasiunea. „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu reprezentanţii unor studiouri româneşti pentru a afla ce înseamnă să fii dezvoltator de jocuri. Pentru că această industrie nu mai poate fi descrisă doar din prisma unor copii care stau în săli câte 24 de ore şi „pierd vremea“. Specialiştii au început să facă jocuri aici, să ofere locuri de muncă, să treacă la un nou nivel. Iar acest lucru înseamnă şi deschiderea unei organizaţii profesionale, în premieră pentru România.

De la King vin notificările

Mihai Sfrijan are 32 de ani şi este din Braşov. Are părul lung, ochelari şi barbă. Este înalt şi atletic, poartă un tricou bej cu balene albastre, merge relaxat şi vorbeşte în aceeaşi manieră. Râde mult şi se foloseşte mult de mimică dacă vrea să pună accentul pe ceva. Foloseşte termeni precum „hardcore“ şi „failează“ şi este de părere că Bucureştiul colcăie de programatori pricepuţi. Este şi a fost dintotdeauna îndrăgostit de jocuri, însă recunoaşte că acum nu prea mai are timp. Cinci ani de zile, Sfrijan a fost redactorul-şef al revistei „Level“ – una dintre cele mai importante publicaţii de gaming din România, iar de doi ani conduce studioul King din Bucureşti.

El este responsabil pentru notificările pe care le primeşti pe Facebook, de la jocul „Bubble Witch Saga“ – primul joc dezvoltat în totalitate de români, pentru firma King. Echipa condusă de el numără 60 de oameni şi, de curând, a mai lansat un joc, numit „Gospo’s Great Adventure“. Sfrijan spune că „toţi programatorii din echipă au terminat o facultate în domeniu. Asta este foarte important. Contează facultatea, dar nu oricine care iese din facultate poate să programeze la un nivel suficient de ridicat. Trebuie să îţi şi placă lucrul asta şi să te automotivezi ca să înveţi mai mult, să te interesezi de o groază de chestii pe care nu le înveţi la facultate“.

Pasienţe în doi

Cine şi-ar fi imaginat vreodată că „Solitaire“ poate fi jucat la dublu, competitiv? Cristi Badea, Elvis Apostol, iar mai apoi Bobby Voicu. Dacă ultimul nume vi se pare cunoscut, nu e o coincidenţă. El a fost primul manager al companiei Yahoo! în România, manager al trustului Intact şi acum este cofondatorul unuia dintre cele mai de succes startup-uri româneşti. Mavenhut este compania din spatele „Solitaire Arena“, un joc care are peste un milion de utilizatori în întreaga lume.

Mavenhut transformă titlurile clasice, pe care le jucai singur acum 20 de ani, în competiţii, în care lupţi împotriva altcuiva. De curând, studioul condus de Voicu, Elvis Apostol şi Cristi Badea a lansat un nou titlu, denumit „Mahjong Arena“. Bobby a fost mereu fascinat de jocurile video şi prima lui încercare – „RevNation“, un joc online cu maşini – a eşuat. Totuşi, bloggerul nu s-a lăsat bătut şi a dat lovitura cu „Solitaire Arena“. Jocul este în top 100 jocuri de Facebook ca profit generat.

Pauză de cafea în coliba vrăjitoarei

Studioul WitchHut (trad. – witch = vrăjitoare, hut = colibă) există din 2007 şi pe porţile lui ies jocuri online, gratuite, „pe care le joci în browser, în pauza de cafea“, explică pentru „Weekend Adevărul“ Andrei Chirea, unul dintre cofondatori. Bazele au fost puse în 2005, după ce Chirea a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Politehnicii. El se ocupa de producţia de site-uri când l-a întâlnit pe Remus Ciobanu. Jocurile celor doi pot fi găsite pe site-urile ejocuri.ro, gamesheep.com, jocurifete.ro, girlsplay.com şi playpod.com.

„Dacă facem analogia dezvoltatorului cu un părinte, iar ceea ce dezvoltă cu un copil, este evident că în primii ani de viaţă «copilul» are nevoie de sprijin şi muncă continuă, cu resurse aduse din exterior“, explică Chirea. El crede că România este foarte potrivită pentru a dezvolta jocuri, deoarece costurile sunt mici pentru chiriile birourilor şi costurile de dezvoltare sunt şi ele reduse.

Totuşi, există destul de multe provocări în această industrie, explică cofondatorul WitchHut. „O provocare mare este că dezvoltatorii sunt foarte pricepuţi în a creea, însă nu foarte pricepuţi în a promova produsul dupa ce îl termină. Nevoia de aplecare spre detaliu când creezi un joc te lasă orb faţă de viziunea de ansamblu. Alt risc este să produci un joc pe care îl lansezi într-un an sau doi, iar la lansare să îţi dai seama ca i-a trecut deja timpul. Un bun exemplu sunt jocurile de mobile care au trecut foarte brusc spre modelul "freemium". Cea mai mare provocare, pe lângă o evoluţie lentă, a fost să construim organizarea necesară extinderii businessului. Pentru că porneşti ca programator sau grafician şi te trezeşti antrepernor, care e alt job, cu alte unelte. La final îţi dai seama că banii sunt la fel de importanţi ca uneltele antereprenoriale, modelele de gândire şi de organizare care eficientizează munca şi împing businessul ca o maşină care are piesele potrivite pe drumurile potrivite, cu regulile de circulaţie potrivite“, explică Chirea.

Jocurile au fost mereu pasiunea lui Chirea. „Cred că toţi suntem gameri, pentru că viaţa este un joc la care devenim din ce în ce mai pricepuţi, însă nu poate egala creativitatea virtuală. Nu îţi poţi cumpăra un lansator de rachete cu capete radioactive prea uşor în viaţa reală, sau să devii brusc un elf magic printr-un simplu clic. Mă fascinează, la jocuri, creativitatea fără limite“, a declarat acesta.

Premieră mondială

Pe Robert Mureşan l-am prins în timp ce trebăluia la un nou joc. Este cofondatorul studioului Exosyphen şi primul joc l-a făcut în 2002, un simulator de hacking. „Ca toţi adolescenţii, am folosit calculatoarele din liceu să ne jucăm. A început să îmi placă şi mă gândeam eu să fac jocuri. Era o idee care părea deplasată la vremea respectivă, în 1995“, explică el.

Mureşan a realizat o premieră în industria jocurilor video. „Prin 2004 am portat jocul «Quake» pe telefoanele mobile cu Windows Mobile. Era primul joc 3D care rula pe un telefon mobil. A fost o ştire incredibilă care a făcut repede înconjurul lumii şi a atras multă atenţie asupra noastră“. Pe lângă această reuşită, studioul Exosyphen este recunoscut pentru seria „Hacker Evolution“.

Programatorul spune că România are un mediu propice realizării de jocuri, însă „este mult mai greu să te extinzi aici odată ce ai depăşit un anumit prag“. El are şi un sfat pentru cei care vor să intre în această industrie. „Dacă vrei să ai o viaţă lungă în industria jocurilor, trebuie să investeşti multă pasiune şi muncă la început“, explică Mureşan.

Care ar fi greutăţile? Depinde, spune dezvoltatorul: „multe sau niciuna. Sunt oameni care caută explicaţii complexe pentru o nereuşită si sunt cei care caută soluţii la orice impediment şi sunt dispuşi să depună un efort pentru asta. Este una din industriile în care intri cel mai uşor. Tot ce ai nevoie este la îndemână: calculator, conexiune de internet, canale de distribuţie“.

Pus pe dărâmat uşi

Dan Dimitrescu este co-fondatorul studioului de jocuri KillHouse Games. Înainte să treacă pe partea indie a baricadei, Dan a lucrat la Ubisoft, contribuind la franciza Silent Hunter. Se descrie ca „un student al artei militare în toate formele ei“ şi este designerul jocului „Door Kickers“, „fel de Rainbow Six, mutat în planul strategic“. Dan a început să dezvolte jocuri în urmă cu 10 ani. A plecat de la revista Extreme PC şi s-a angajat la studioul FunLabs.

„Trebuie să înţelegem că suntem cu toţii o echipă şi că trebuie să facem ceva pentru dezvoltarea industriei. Nu trebuie să ne gândim că facem ce facem şi plecăm din ţară. Ar trebui să devenim mai buni, mai profesionişti, mai competenţi“, spune Dimitrescu, vorbind despre iniţiativa celor de la RGDA.

Designerul are şi câteva sfaturi pentru cei care vor să intre în industrie. „În zilele noastre cel mai bine este ca un newcomer este lucreze câteva luni la un proiect şi să obţină o variantă pe care să o facă publică. Cel mai indicat ar fi să apeleze la o platformă de crowdfunding. Timpul de lucru ar trebuie să fie de maximum şase luni, pentru că este o perioadă în care îţi poţi ţine moralul ridicat. După perioada asta, începi să ai îndoieli şi este greu să ţii echipa motivată. În funcţie de proiect, banii pot apărea imediat. Banii nu sunt foarte mulţi la început, dar sunt suficienţi pentru a angaja un om sau doi sau îi poţi investi, mai departe, în proiect“, explică el.

Una din cele mai mari greutăţi întâmpinate ca dezvoltator independent este menţinerea motivaţiei, spune Dan Dimitrescu. De asemenea, este greu să găseşti graficieni pricepuţi, deoarece sunt scumpi. „Ei sunt avantajaţi de sistemul acesta de freelancing. Ei pot oricând să lucreze pentru cineva din afară, li se cere un desen, îl oferă în două săptămâni şi obţin câteva sute de euro. De asemenea, ei sunt artişti şi vor să deseneze, nu să facă texturi de fundal. Toate proiectele astea indie care au succes acum sunt foarte foarte puternice pe partea vizuală“.

„Nu stai în industria asta fără să fii pasionat de jocuri şi cine o face fără pasiune o faci degeaba, se fac bani mai mulţi în alte domenii“, a declarat Dimitrescu.

„GTA V“ – Jocul care a setat noi standarde

Partea a cincea a francizei „Grand Theft Auto“ poate fi considerată cel mai de succes joc din istorie, cu venituri totale de peste 1,5 miliarde de dolari. Titlul dezvoltat de studioul Rockstar North, din Marea Britanie, a surclasat încasările înregistrate de filmele de la Hollywood. De asemenea, a reuşit să spargă şapte recorduri mondiale, devenind „cel mai bine vândut joc de acţiune şi aventură în primele 24 de ore“, „cel mai bine vândut joc în primele 24 de ore“, „produsul de entertainment care a strâns cel mai rapid venituri de un miliard de dolari“, „jocul care a strâns cel mai rapid venituri de un miliard de dolari“, obţinând „cele mai mari profituri pentru un joc în 24 de ore“, „cele mai mari venituri din industria de entertainment în 24 de ore“ şi având „cel mai vizionat trailer al unui joc de acţiune şi aventuri“. Craig Glenday, redactorul-şef al Cărţii Recordurilor, a declarat că „gaming-ul nu mai este o nişă, un hobby. «GTA V» a demonstrat asta. A întrecut filmele de la Hollywood“.

Campionat mondial organizat la Bucureşti

Între 31 octombrie şi 4 noiembrie, Bucureştiul va deveni primul oraş din afara Coreei de Sud care va organiza Campionatul Mondial de Jocuri pe Calculator. La eveniment vor veni 270 de jucători din 46 de ţări, iar competiţia se va desfăşura pentru patru jocuri, atât probă feminină, cât şi masculină. Evenimentul va fi găzduit de Sala Polivalentă.