Analiză „Viitorul va aparține acelora care știu să colaboreze cu AI”. Planul lui Mark Zuckerberg pentru a antrena prima superinteligență artificială

Mark Zuckerberg vrea să construiască centre de date gigantice care ar putea antrena prima superinteligență artificială de pe planetă. Primul, numit „Prometheus”, va fi gata în 2026. Dimensiunile? Cât un cartier din Manhattan. Consumul? Cât un oraș întreg.

Meta

„Construim mai multe clustere titanice. Doar unul dintre ele acoperă o parte semnificativă din suprafața Manhattanului”, a scris Zuckerberg pe Threads.

AI-ul nu mai are limite. Doar resurse.

Investițiile masive în infrastructuri dedicate AI semnalează o accelerare a dezvoltării inteligenței artificiale la o scară fără precedent, atenționează Alexandru Dan, CEO TVL Tech și profesor de AI la Academia de Studii Economice (ASE) din București. Practic, crede el, ne apropiem de momentul în care AI va avea resurse aproape nelimitate pentru antrenare și operare, ceea ce va duce la apariția unor modele tot mai sofisticate, capabile să rezolve probleme complexe, să colaboreze cu oamenii la niveluri noi și să schimbe fundamental industrii întregi.

„Această evoluție ar putea aduce atât beneficii uriașe în medicină, educație, știință, cât și riscuri greu de anticipat dacă nu este gestionată responsabil. Pe piața muncii, avansul AI va aduce atât automatizare pe scară largă, cât și transformarea profundă a multor roluri existente. Muncile repetitive sau bazate pe analiză de date vor disparea sau se vor transformate in job-uri in care colaboram cu AI-ul. In timp ce abilitățile umane precum gândirea critică, empatia, creativitatea și capacitatea de adaptare vor deveni și mai valoroase. Va crește cererea pentru profesii legate de dezvoltarea, gestionarea și supravegherea AI, dar și pentru roluri care presupun interacțiune umană autentică”, explică specialistul.

Cursa globală pentru supremație digitală

În opinia sa, concentrarea acestor resurse uriașe de AI la nivelul unor companii private din SUA sau din alte câteva regiuni creează o diferențiere la nivel global. „Țările și companiile care controlează astfel de infrastructuri digitale vor avea avantaje economice, politice și militare semnificative, ceea ce poate duce la dezechilibre de putere și la o nouă cursă globală pentru supremație tehnologică. Accesul deschis, guvernanța internațională și colaborarea devin esențiale pentru a evita fragmentarea digitală a lumii”, mai spune CEO-ul TVL tech.

Când o astfel de tehnologie este dezvoltată de o companie privată, controlul efectiv asupra AI aparține, în primul rând, acționarilor și conducerii acelei companii. Fără un cadru internațional clar de reglementare și fără mecanisme de transparență, există riscul ca decizii cu impact global să fie luate în funcție de interese comerciale sau de grup. De aceea, este nevoie urgentă de implicarea guvernelor, a instituțiilor internaționale și a societății civile pentru a defini reguli clare privind siguranța, etica și responsabilitatea în utilizarea superinteligenței, atenționează Alexandru Dan.

De altfel, mai spune el, consumul energetic imens al acestor centre AI are un impact ecologic considerabil. „Dacă energia folosită nu provine din surse regenerabile, emisiile de carbon și presiunea asupra resurselor naturale pot anula multe dintre beneficiile pe care le promite AI. Industria are responsabilitatea de a investi în tehnologii verzi și eficiență energetică, iar reglementările trebuie să încurajeze sau să impună utilizarea surselor sustenabile pentru astfel de infrastructuri”, explică profesorul.

„Viitorul va aparține acelora care știu să colaboreze cu AI”

În același timp, Alexandru Dan susține că pe măsură ce AI devine tot mai performantă, creativitatea umană își va păstra valoarea esențială, dar va fi nevoită să evolueze. „AI poate automatiza anumite forme de creație, dar nu poate înlocui pe deplin originalitatea, intuiția, sensibilitatea culturală și autenticitatea pe care doar omul le poate aduce. Viitorul va aparține acelora care știu să colaboreze cu AI, să folosească instrumentele digitale pentru a-și amplifica ideile și să creeze sens dincolo de ceea ce poate genera un algoritm”, adaugă el.

La rândul său,  expertul în social media Cristian China Birta, declară: „Singurul obstacol real în calea AI-ului, în acest moment, este puterea de procesare. Atât. Asta o împiedică să devină ceva cu adevărat superinteligent sau cu adevărat global. Iar puterea asta vine din două direcții: pe de o parte, ai procesoarele, care, oricât de rapide ar deveni, tot au o limită. La un moment dat nu mai poți scoate mai mult din ele, e ca un cal pe care îl antrenezi la nesfârșit: aleargă tot mai repede, dar tot ajunge la capătul posibilităților. Pe de altă parte, e nevoie de multe procesoare legate între ele, în clustere uriașe, adevărate orașe de servere, cum vrea să construiască Mark Zuckerberg”.

AI-ul e abia în copilărie

Conform spuselor sale, este posibil ca aceste „orașe” nici măcar să nu mai fie necesare, dacă se confirmă promisiunile legate de computerul cuantic. „Google pare că e deja într-o fază avansată. Atunci, în loc să avem servere întinse pe kilometri pătrați, vom avea infrastructuri mult mai compacte, dar cu o putere de procesare incomparabil mai mare. Ce se va întâmpla din acel moment încolo... e greu de anticipat. Va fi extrem de complicat de înțeles, de previzionat. Gândiți-vă doar că acum, în faza asta incipientă, când AI-ul e abia în copilărie, deja vedem câte joburi sunt amenințate și câte modele de comportament se schimbă. Și asta e doar începutul. Sincer, în istoria omenirii e posibil să nu fi existat o disrupție de asemenea magnitudine. Poate doar când a căzut vreun meteorit și a dispărut o specie întreagă...

Tocmai de aceea trebuie să fim deschiși, să ținem tot timpul radarul pornit, să fim atenți la tot ce apare în zona asta și să învățăm cum integrăm AI-ul în viețile și afacerile noastre. Și, la fel de important, cum ne protejăm de el. Pentru că adevărul e că nimeni nu știe, nici măcar cei care au creat aceste sisteme, unde se va ajunge cu toată nebunia asta. Iar asta, în sine, e un mare pericol”, concluzionează Cristian China Birta.

Mega-proiectul Meta, pe scurt

Potrivit Reuters, Meta a anunțat că va investi sute de miliarde de dolari în mai multe centre de date AI, ca parte a unei strategii agresive de dezvoltare a superinteligenței. Primul centru, Prometheus, va deveni operațional în 2026. Altul, Hyperion, va ajunge la 5 gigawați în anii următori.

Meta și-a reorganizat recent eforturile AI sub divizia Superintelligence Labs, condusă de Alexandr Wang și Nat Friedman, după o investiție de 14,3 miliarde dolari în Scale AI.

Cheltuielile totale de capital estimate pentru 2025: între 64 și 72 de miliarde dolari. Miza: supremația în fața OpenAI și Google.