Ce face anxietatea din tine! Cum reacţionează organismul în faţa stresului cronic

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stresul are efecte vizibile şi de lungă durată asupra organismului tău FOTO healthmagazine.ae
Stresul are efecte vizibile şi de lungă durată asupra organismului tău FOTO healthmagazine.ae

Nimănui nu-i place să simtă valuri insuportabile de stres sau de anxietate, iar atunci când aceste şocuri devin o obişnuinţă, impactul asupra organismului se agravează, sănătatea noastră fiind periclitată. Fie că treci printr-o situaţie stresantă izolată, sau eşti unul din milioanele de oameni care suferă de o tulburare anxioasă, reacţia fizică în faţa emoţiei puternice te afectează în mai multe feluri decât îţi închipui.

În faţa situaţiilor stresante, organismul nostru suferă transformări, fie că este vorba de o reacţie imediată la stres, sau de efectele pe termen lung ale bătăliei cu anxietatea. „Huffington Post“ a realizat o listă cu ce se întâmplă în corpul nostru atunci când ne confruntăm cu stresul imediat, şi ce se poate întâmpla pe termen lung dacă nu învăţăm să controlăm anxietatea.

La primul contact cu anxietatea, vom avea...

Probleme cu gâtul. Vocea aceea gâtuită, scârţâită este, de fapt, prima reacţie în faţa unei situaţii stresante. Atunci când sentimentele de anxietate te cuprind, fluidele din organismul tău sunt redirecţionate către locuri esenţiale, cauzând spasme în muşchii gâtului. Gâtul se va contracta şi vei avea probleme să înghiţi.

Reacţii ale ficatului. Atunci când corpul trece prin stres şi anxietate, glandele suprarenale produc o cantitate excesivă din hormonul stresului – cortizolul. Acest exces face ficatul să producă mai multă glucoză, zaharul din organism care declanşează starea de alertă în organism. Acest exces de zahăr în sânge, pentru mulţi oameni, poate fi resorbit în organism fără leziuni semnificative. Totuşi, cei cu un risc mai mare de diabet, excesul de glucoză poate cauza probleme de sănătate.

Reacţii alergice. Transpiraţia aceea rece şi lipicioasă şi obrajii înroşiţi sunt primul semn al organismului în faţa stresului din cauza schimbării în fluxul sanguin. Atunci când suntem anxioşi, sistemul de alertă al organismului „împinge“ mai mult sânge către muşchi (o reacţie utilă, pentru când ai nevoie să o iei la fugă din faţa ameninţărilor pe care le percepe corpul). Totuşi, o supraexpunere pe termen lung la această reacţie „va reuşi“ să grăbească îmbătrânirea tenului. Printre alte reacţii ale pielii se întâlnesc transpiraţia şi chiar o creştere în nivelul histaminei, fapt care va rezulta în umflături. Potrivit Centrului Medical al Universităţii din Maryland, SUA, stresul sever şi anxietatea pot declanşa erupţii pe piele, eczeme.

O splină activă. Anxietatea nu doar că activează organele evidente, cum ar fi creierul şi inima, dar afectează şi funcţiile interne ale splinei şi celulelor sanguine. Pentru ca oxigenul să fie mai bine distribuit în corpul care pare că „s-a golit“ de sânge din cauza stresului, splina va elibera celule sanguine roşii şi albe în plus. Fluxul sanguin va creşte şi el cu 300-400% în timpul acestui proces pentru a pregăti restul corpului pentru reacţii suplimentare în faţa stresului.

Muşchi încordaţi. Când te simţi anxios, corpul se contractă, creând o tensiune în multe grupuri musculare. Stresul cronic şi anxietatea pot exagera această tensiune, astfel rezultând dureri de cap, umeri dureroşi, dureri de gât şi chiar migrene. Oamenii aflaţi într-o stare constantă de stres prezintă un risc mai mare pentru tulburări musculoscheletale cronice.

După o vreme, anxietatea cronică rezultă în probleme la...

Inimă. Cei care suferă de anxietate şi stres cronic sunt supuşi unui risc mai mare de probleme cardiovasculare din cauza ritmului cardiac crescut, hipertensiunii şi supraexpunerii la cortizol. Conform Asociaţiei Psihologilor Americani, stresul pe termen lung poate conduce la tensiune crescută, aritmii şi risc de infarct.

Citește și: Stresul afectează tenul

Plămâni. Studiile au arătat că există o relaţie între anxietate şi astm. Astmaticii sunt, de asemenea, mai înclinaţi să aibă atacuri de panică. 

Creier. Cea mai vizibilă reacţie la anxietate este răspunsul psihologic. Stresul cronic şi anxietatea pot afecta zone ale creierului care influenţează memoria pe termen lung, memoria pe termen scurt, producerea de substanţe cerebrale, fapt care poate rezulta într-un dezechilibru cerebral. Mai mult, stresul cronic poate activa, constant, sistemul nervos care, la rândul lui, influenţează alte sisteme ale organismului, declanşând reacţii fizice, cum ar fi oboseala, leziuni celulare şi altele.

Somn. Cei care suferă de anxietate au deseori probleme cu somnul. Aproximativ 54% din americani spun că stresul şi anxietatea le influenţează negativ capacitatea de a adormi şi peste 60% din bărbaţi şi 40% din femei susţin că au probleme de concentrare la muncă după o noapte nedormită.

Sistem imunitar. Expunerea la stres are un efect negativ şi asupra sistemului imunitar, funcţionarea lui fiind suprimată de reacţia de alertă a corpului. Studiile au mai descoperit şi că atunci când eşti stresat eşti mai sensibil la răceli, infecţii şi inflamaţii.

Stomac. Când organismul este stresat nu va mai regla cum trebuie digestia alimentelor. Stresul extrem poate avea efecte pe termen lung asupra intestinelor şi asupra nutrienţilor care trebuie absorbiţi de organism, cauzând reflux, balonare, diaree şi, uneori, chiar pierderea controlului sfincterian.

Metabolism. Anxietatea şi stresul pot modifica şi metabolismul, fapt care poate conduce la kilograme în plus şi, posibil, la obezitate. Un studiu a descoperit că eliberarea constantă de cortizol în fluxul sanguin poate reduce sensibilitatea la insulină iar alte cercetări recente au descoperit o asociere între adulţii care suferă de anxietate şi ulcerul diagnosticat.


Citeşte şi:

Cum ajungem la oboseala cronică?

Ne simţim tot mai copleşiţi de volumul din ce în ce mai mare al sarcinilor zilnice.”Secolul vitezei” îşi pune tot mai pregnant amprenta asupra vieţii noastre trăind percepţia comprimării timpului. De ce se întâmplă toate acestea?

Învaţă să te detaşezi de stresul cotidian!

Calitatea timpul petrecut alături de familie şi cei dragi este adeseori afectat de stresul cotidian. În loc sa fim prezenţi în viaţa noastră suntem prezenţi în gândurile noastre care analizează frustrările şi neîmplinirile trecutului, temerile şi neliniştile privind viitorul nostru.

De ce perfecţioniştii mor mai devreme

Fixarea unor obiective înalte la serviciu poate aduce o promovare, dar şi insomnie, sindromul intestinului iritabil şi chiar boli de inimă şi deces prematur.

Eşti epuizat profesional? Semne că suferi de sindromul burnout

Nu există statistici care să arate foarte clar cât la sută din români sunt epuizaţi profesional, consumaţi, practic, de munca încontinuu. Dar sunt câteva manifestări care ar trebui să te pună pe gânduri.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite