Scandalul aflatoxinei din lapte: cum afectează sănătatea

Tot laptele cu un nivel peste limită de aflatoxină a fost distrus, potrivit ANSVSA FOTO: Adevărul

Aflatoxinele pot produce mutaţii în materialul genetic al consumatorilor de alimente contaminate şi pot duce la apariţia cancerului, avertizează Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară.

Aflatoxinele depistate ieri în laptele provenind de la un procesator şi de la un comerciant din Ungaria şi din România sunt extrem de periculoase pentru sănătatea consumatorilor, atrag atenţia specialiştii din cadrul Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (European Food Safety Authority – EFSA).  

Aflatoxinele aparţin clasei mai mari numite micotoxine, adică sunt metaboliţi secundari ai unor ciuperci, Aspergillus, care, în general, contaminează furajele şi produsele alimentare. Aflatoxina B1 este cea mai răspândită în furaje şi este şi printre cele mai puternice substanţe genotoxice (care afectează grav materialul genetic) şi cancerigene.

Iar aflatoxina M1 este substanţa care se va depista atât în organismul animalelor care au consumat furaje contaminate cu aflatoxina B1, cât şi în cel al oamenilor care consumă produse alimentare provenind de la animalele respective.

Oamenii intră constant în contact cu aflatoxinele, fiindcă este aproape imposibil să se elimine complet ciupercile, mai ales în cazul alimentelor păstrate în zone umede şi cu temperaturi crescute. Cum nivelul acestor toxine nu este niciodată zero, autorităţile au impus o limită maximă admisă în alimentele contaminate cel mai frecvent. Aceasta pentru că s-a dovedit că expunerea omului la cantităţi mari de aflatoxine este extrem de nocivă.

Pot duce la cancer hepatocelular

Potrivit unui material publicat de Universitatea Cornell, chiar şi expunerea constantă la niveluri reduse de aflatoxine poate fi periculoasă. Astfel, în mai multe ţări subdezvoltate, cum sunt Taiwan, Uganda şi India, s-au raportat mai multe cazuri de aflatoxicoză, un sindrom care se manifestă prin vomă, dureri abdominalre edem pulmonar, depuneri de grăsime pe ficat, rinichi şi pe inimă, convulsii, comă şi, în final, deces, cauzat de edem cerebral.

De altfel, aflatoxina B1 a fost inclusă încă din 1998 pe lista substanţelor cancerigene de către experţii Agenţiei Internaţionale pentru Cercetarea Cancerului (IARC, instituţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii). Studiile au arătat o legătură solidă între aflatoxinele din alimentaţie şi riscul de cancer hepatocelular.

Care sunt principalele surse de aflatoxine

Aflatoxinele au fost depistate într-o varietate de produse, dar cele mai mari riscuri le presupune consumul de porumb, de alune de pământ şi de alune de pădure, potrivit IARC. Dar diferite tipuri de aflatoxine se pot găsi şi în:

• Arahide şi alte seminţe şi fructe oleaginoase.
• Migdale, fistic, sâmburi de caise.
• Nuci de Brazilia.
• Fructe uscate.
• Cereale şi produse derivate din cereale.
• Porumb.
• Orez.
• Lapte crud, lapte tratat termic şi lapte destinat fabricării de lactate.
• Mirodenii (ardei iute uscat, întreg sau măcinat, pudră de ardei iute, ardei Cayenne şi boia de ardei, piper alb şi negru, nucşoară, ghimbir, şofran de India).

Şi cafeaua poate fi contaminată

Şi unele tipuri de cafea pot conţine niveluri crescute de toxine produse în urma contaminării cu ciuperci. Este vorba despre ochratoxina A, o toxină care se găseşte în special pe boabele verzi, păstrate în condiţii improprii. Prin prăjirea boabelor de cafea, ochratoxina nu este distrusă, dispar însă gustul şi mirosul neplăcute produse de aceasta. Un nivel crescut al acestei substanţe în corp ar putea duce la apariţia tumorilor canceroase.