Recuperarea după un Accident Vascular Cerebral: misiune posibilă!

Mai mult de o treime dintre cei care suferă un Accident Vasular Cerebral se recuperează complet sau aproape complet. Conform National Stroke Association, 10% din pacienţii care au suferit un AVC s-au recuperat complet, aproximativ 25% s-au recuperat, dar au rămas cu deficienţe minore, iar un procent de 40% rămân cu deficienţe majore şi au nevoie de servicii de recuperare specializate.

Să nu uităm că România se află între ţările europene cu cea mai ridicată frecvenţă a Accidentului Vascular Cerebral. AVC-ul reprezintă a treia cauză de mortalitate în România, după cancer şi bolile cardiovasculare. Medicina de recuperare a progresat, însă, foarte mult în acest domeniu şi cele mai moderne metode terapeutice sunt acum disponibile şi la noi în ţară.

Factorii care joacă un rol important în reuşita procesului de recuperare sunt:

Momentul în care se începe reabilitarea neurologică – Iniţierea imediată a procesului de recuperare creşte foarte mult şansele celui care a suferit un Accident Vascular Cerebral să se recupereze complet sau aproape complet.

„Procedurile de recuperare trebuie să fie iniţiate cât mai precoce, imediat ce pacientul este stabil, de acest lucru depinzând prognosticul funcţional pe termen lung al acestor pacienţi. Chiar dacă o porţiune distrusă din creier nu se mai reface, în urma procesului de recuperare, zone sănătoase «învaţă» să preia funcţiile zonelor afectate, prin stimularea neuroplasticităţii. Neuronii au capacitatea de a realiza noi sinapse, să îşi modifice sinapsele existente şi să producă substanţe neurotransmiţătoare cu rezultate în reluarea funcţiilor pierdute prin leziunile cerebrale. Prin recuperarea pacienţilor care au suferit un AVC urmărim recăpătarea într-un procent cât mai mare a funcţiilor cerebrale afectate de boală”, explică dr. Damian Popescu, şeful secţiei de Recuperare Neurologică din cadrul spitalului Polaris Medical.

Polisomnografie monitorizată de medicul specialist neurolog

Atitudinea pacientului – atitudinea pozitivă îl poate ajuta să facă faţă situaţiei şi să se concentreze asupra procesului de recuperare prin implicare activă. Din păcate, până la 60% dintre pacienţii care au suferit un AVC vor avea parte şi de o depresie, mai ales în primul an după accidentul vascular, exact în perioada cea mai importantă pentru recuperarea neurologică.

“De foarte multe ori, depresia după un AVC poate să fie subdiagnosticată de către specialiştii în recuperarea neurologică deoarece atât depresia, cât şi accidentul vascular au în comun o multitudine de simptome, cum ar fi: tulburări ale memoriei şi atenţiei, control deficitar al emoţiilor, oboseala permanentă, lipsa de iniţiativă, dispoziţie tristă, necomplianţă la tratament. De aceea tratamentul psihiatric şi consilierea psihologică sunt extrem de importante în reuşita procesului de recuperare”, susţine dr. Mihai Câsu, şeful secţiei de Psihiatrie din Spitalul Polaris Medical.

Suportul familiei: Doar o parte din procesul de recuperare se petrece în centre specializate. Cea mai mare parte a acestui proces se desfăşoară acasă. De aceea, este important ca cei apropiaţi să îi arate pacientului că are un rol important în familie, că este dorit şi iubit, motivându-l astfel să continue recuperarea. De altfel, reintegrarea în viaţa de familie şi socială este obiectivul primordial al recuperării pacienţilor care au suferit un Accident Vascular Cerebral. În acest sens, sesiunile de terapie ocupaţională, pentru recăpătarea independenţei pacientului în desfăşurarea activităţilor zilnice, sunt importante şi fac parte din planul de reabilitare.

Centrul unde se realizează recuperarea post AVC: Abordarea multidisciplinară în recuperarea unui pacient care a suferit un AVC este imperios necesară. Din echipa de recuperare trebuie să facă parte un medic neurolog, un medic specialist în recuperare medicală, psihiatrie, cardiologie, imagistică medicală, kinetoterapeut, psiholog, logoped, nutriţionist şi terapist ocupaţional. Fiecare are un rol important în procesul de recuperare şi intervine încă din primele zile în care pacientul ajunge în spital.

În cadrul Spitalului Polaris Medical din Cluj planul de recuperare este personalizat şi adaptat nevoilor individuale ale fiecărui pacient. Spitalul Polaris Medical este specializat în recuperare neuromotorie şi recuperare post traumatică. Pacienţii sunt evaluaţi de o echipă multidisciplinară, iar întreaga schemă terapeutică, de recuperare, ţine cont de obiectivele setate la internare şi au ca scop o recuperare în condiţii de eficienţă maximă.

Spitalul privat de recuperare Polaris Medical, vedere din interior

Medicul de reabilitare medicală elaborează planul de recuperare cuprinzând, în funcţie de nevoile pacientului, şedinţe de: kinetoterapie, hidroterapie, masaj medical, electroterapie, terapie ocupaţională, ortezare şi terapie robotizată.

Terapia robotizată asistată aduce beneficii importante în recuperarea mersului, creşte funcţionalitatea membrului superior şi stimulează neuroplasticitatatea.

„Există dovezi că antrenamentul mersului cu ajutorul terapiei robotizate, în combinaţie cu fizioterapia clasică creşte şansele de recuperare a mersului la pacienţii post accident vascular cerebral, comparativ cu terapia clasică singură. Pacienţii care se află în primele trei luni de la accidentul vascular cerebral ar avea mai mari beneficii prin acest tip de intervenţie” , explică dr. Crina Ilieş, şefa secţiei de recuperare medicală din cadrul Spitalului Polaris Medical.

Procedura de Recuperare Robotizată desfăşurată în cadrul spitalului Polaris Medical

Având în vedere frecvenţa comorbidităţilor în cazul acestor pacienţi, consulturile medicale de specialitate (cardiologie, psihiatrie, diabet şi nutriţie) ajută la prevenţia şi tratamentul patologiilor asociate şi la îmbunătăţirea procesului de recuperare. Şedinţele de logopedie, a căror eficienţă depinde de rapiditatea intervenţiei terapeutice, precum şi consilierea psihologică fac parte integrantă din planul de recuperare.

Polaris Medical este cel mai mare spital privat de recuperare din ţară şi se află în judeţul Cluj, cu secţii specializate în recuperare neurologică şi cardiovasculară, reabilitare medicală, psihiatrie cronici şi îngrijiri paliative.

Spitalul Polaris Medical, vedere din exterior

Spitalul dispune de 180 de pături pentru spitalizarea pacienţilor şi servicii de specialitate în regim ambulator. Încă de la început, din faza de proiect, toate resursele spitalului, atât cele materiale, cât şi cele umane au fost structurate şi selectate astfel încât să pună în aplicare conceptul unei abordări terapeutice multidisciplinare care să aducă mai multă eficienţă procesului de recuperare.

Întreg personalul medical este angajat full time, astfel încât să se poată dedica actului medical şi celui de îngrijire şi să pună în aplicare acest concept terapeutic extrem de eficient, de abordare holistică, ce integrează mijloace de tratament şi recuperare pentru trup, minte şi suflet.