VIDEO Apa de gură, doar la recomandarea medicului dentist!

Este mai bună periuţa electrică decât cea clasică? Dinţii strâmbi nu se mai pot îndrepta după o anumită vârstă? La toate curiozităţile despre îngrijirea corectă a danturii au răspuns specialiştii Alexandru Brezoescu şi Marina Necşulescu, la Adevărul Live.

Nu mai este niciun secret că românii sunt printre codaşii Europei la sănătatea orală şi la cantitatea de pastă de dinţi folosită într-un an. Aceste lucruri sunt confirmate de mai toate statisticile.

Cât de mult influenţează alimentaţia apariţia sensibilităţii dentare şi a cariilor şi cum trebuie să ne igienizăm corect dantura ca să ne asigurăm un zâmbet fără defecte ne spune medicul Alexandru Brezoescu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Bucureşti.

Iar despre cele mai moderne şi mai comode metode de îndreptare a dinţilor chiar şi la vârste mai înaintate ne va povesti medicul ortodont Marina Necşulescu, de la Clinica Smile Factory.

Statisticile se schimbă de la an la an. O foarte mare greutate o au campaniile media despre importanţa igienei bucale. După ultima statistică, În România, în mediul urban, un cetăţean consumă două tuburi de pastă pe an. În Germania, acelaşi cetăţean consumă 10 tuburi de pastă de dinţi. În zona rurală, această statistică este şi mai dezastruoasă. Informaţia ajunge mai greu în zonele rurale, cabinetele de stomatologie nu prea mai există, veniturile sunt mici... toate astea contribuie la acest aspect, la acest consum mic, nesemnificativ de pastă sau de periuţe de dinţi, începe dr. Brezoescu.

Sarea şi bicarbonatul sunt folosite pentru a se spăla pe dinţi. Decât deloc, mai bine aşa. Cavitatea bucală face parte din corpul omenesc. Orice afecţiune a ei influenţează negativ cu afecţiunile cardiorespiratorii, cu diabetul cu multe altele. Pentru un transplant, de exemplu, cavitatea bucală trebuie să fie perfectă. Consider că trebuie să acordăm aceeaşi atenţie gurii ca şi inimii, rinichilor, adaugă medicul Brezoescu.

Copii de la căminele defavorizate nu au văzut cum arată o periuţă de dinţi. Este foarte important ca în şcoli şi licee trebuie să existe personal specializat care să instruiască copiii, spune dr. Necşulescu.

Înainte de Revoluţie, exista un sistem foarte bun de cabinete stomatologice în şcoli. După Revoluţie, medicii stomatologi şcolari erau bugetari, salariul mic, aşa că au migrat în mediul privat. Acum depunem efortul pentru a crea stomatologie pediatrică. Când vom avea specialişti, copiii vor beneficia de asistenţă medicală specializată în stomatologie. Copiii sunt în creştere, au nevoie de alt specialist, nu se aplică aceleaşi lucruri ca pentru adult: dinţii de lapte, formarea maxilarului, profilaxia etc. Medicul stomatolog poate să îndrume aceşti copii. Astfel vom avea garanţia că la adulţi vom avea o patologie dentară diminuată, continuă dr. Brezoescu.

Ceea ce investim acum în copii, va avea rezultate la adulţii de mâine. Costuri mai mici, dinţi mai buni, dr. Alexandru Brezoescu.

E ideal ca un copil să ajungă la stomatolog chiar înainte de şapte ani. El indică copilului să consulte un ortodont, pentru a repara anomaliile dentare. Însă nu există o vârstă minimă. Oricând, niciodată nu e prea târziu, adaugă dr. Necşulescu.

Este bine ca copilul să fie dus la medicul stomatolog de când încep să erupă dinţii pentru a estima sănătatea lor şi felul cum cresc. Părintele supraveghează copilul de la primele zile. O dată cu apariţia primilor dinţi, părintele vede modul în care erup aceşti dinţi şi consultul cu stomatologul poate lămuri şi învăţa părintele cum să aibă grijă de dinţii copilului, intervine dr. Brezoescu.

Este foarte importantă sănătatea dinţilor de lapte. Foarte mulţi spun că dinţii de lapte cad, că nu trebuie îngrijiţi atât de mult. Însă nu este aşa, trebuie avut mare grijă de ei, trebuie să stea cât mai mult pe arcadă pentru a lăsa un loc potrivit pentru cei definitivi, spun dr. Marina Necşulescu.

Stomatologul are un rol foarte important la vârsta copilăriei, dr. Alexandru Brezoescu.

Cum să ne periem corect dinţii

Doctorul Breozoescu ne indică felul corect în care să ne periem dinţii corect:

Există o tehnică ce s-a îmbunătăţit de-a lungul timpului. Indiferent dacă folosim o periuţă manuală sa electrică, importantă este igiena bucală. Cel puţin de două ori pe zi trebuie să periem dinţii. 

Tehnica cu periuţa manuală (pentru că e cea mai veche şi pacientul este obişnuit cu ea şi trebuie să ştie s-o folosească corect) implică împărţirea gurii în patru segmente. De obicei, partea internă a dinţilor este des trecută cu vederea. Maxilarul drept pe interior trebuie periat cu o periuţă uscată, maxim un centimetru de pastă de dinţi. 

Pe fiecare grup de dinţi, pe fiecare segment de dinţi trebuie să facem între trei şi cinci mişcări, de la stânga la dreapta. Se continuă cu partea internă de la mandibulă. Continuăm cu partea externă de la maxilat. Mişcările sunt la fel, disprea gingie sprea marginea liberă a dintelui. Tot acest periaj trebuie să dureze între trei şi cinci minute. Apoi vine clătirea cavităţii bucale, care este energică. Apa din gură trebuie lăsată să curgă liberă, fără contractare, pentru a nu angrena resturile de mâncare. Aţa dentară trebuie folosită corect. Se înfăşoară pe arătătoare, se introduce până la nivelul gingiei şi, se răzuie, pur şi simplu, dintele. Nu trebuie folosită ca un ferăstrău pentru că răneşte gingia. Aţa dentară se foloseşte după periaj, ne sfătuieşte dr. Brezoescu.

Apa de gură este binevenită atunci când afecţiunile cavităţii bucale sunt însoţite de afecţiuni ale gingiei. Periajul, atunci, trebuie ajutat de apă de gură. Medicul, în funcţie de afecţiuni, recomandă exact tipul de apă de gură care este necesar. Scopul este ca medicul să ajute afecţiunile gingiei. Nu toată lumea are nevoie de apă de gură. Stomatologul este cel care spune dacă, când şi cât se va folosi apa de gură, continuă dr. Brezoescu.

Răzătoarea de cauciuc de pe spatele periuţei, este bine să ne igienizăm şi limba. Acolo apar bacterii care dau un miros neplăcut. Halena se poate elimina cu ajutorul periuţelor manuale, stratul acela de bacterii de pe limbă şi care pun persoana într-o situaţie neplăcută, spune dr. Brezoescu.

Aţa de gură se foloseşte chiar şi atunci când dinţii sunt lipiţi, înghesuiţi. În spaţiile acelea se adună cele mai multe bacterii, adaugă dr. Necşulescu.

Zahărul, pericolul dinţilor

Dinţii cu înghesuire au nevoie de mai multă atenţie. Fie cu periuţă manuală, fie electrică, trebuie să luăm placa bacteriană, deseori invizibilă. Această placă se hrăneşte cu glucide, şi apoi eliberează acizi – astfel apar cariile. După ce mâncăm zahăr – dulce, este bine să te speli pe dinţi imediat.

Şi cu citricele este o problemă – indicaţia este ca adulţii, şi copii, să nu folosească băuturi acide, sensibilizând smalţul, conform dr. Brezoescu.

Ce periuţe de dinţi recomandă specialistul 

Trei tipuri de periuţe: moi, medii şi dure. Trebuie să începem cu cele moi, pentru a nu răni gingia. Eu le recomand pe cele moi – soft. Atunci când avem lucrări, sau când gingia este sănătoasă se pot folosi cele medii. Însă periuţele soft au perii elastici şi nu permit dăunarea gingiei.

Stomatologul este cel care recomandă totul: periuţa, pasta de dinţi, apa de gură,  dr. Brezoescu.

Şi ereditatea este parte din sănătatea dinţilor, dar este doar un element. Şi eu ca adult dirijez sănătatea dentară a copilului, indiferent de ereditate. Stomatologul ajută, iar, foarte mult, spune dr. Alexandru Brezoescu.

Micile carii, şănţuleţele care apar, pot fi sigilate. Aceste sigilii protejează de atacul bacterian. Testul plăcii bacteriene ne spune unde m-am periat corect şi unde nu, spune dr. Brezoescu.

Ideal este să folosim un tub de pastă de dinţi pe lună. Periuţa se schimbă atunci când perii încep să-şi modifice forma, de obicei la trei luni. Dar şi mai devreme. Periuţa electrică te ajută. Acţiunea sa circulară şi rotatorie este comodă, şi pentru mânerul ergonomic şi pentru că te scuteşte de mişcări.  Inconvenientele ei ţin de transport (trebuie multe accesorii), e mai scumpă, trebuie schimbate capetele, chiar mai des decât la o periuţă manuală. Frecarea este mai rapidă, mai puternică astfel se deteriorează mai repede. 

Guma de mestecat, nerecomandată

Periajul dinţilor, de două ori pe zi şi realizat corect, este suficient. Guma de mestecat este un excitant, formează salivă. Automat, când în gură este un aliment (chiar dacă este glumă) saliva se înmulţeşte. Duce, într-adevăr la curăţatul dinţilor. Dar, o frecvenţă a folosirii maxilarelor duce la întărirea muşchilor ridicători ai mandibulei, saliva declanşată va fi înghiţită, cu restul alimentare, cu bacterii, acizii stomacului sunt activaţi şi se riscă o inflamaţie a mucoasei gastrice. Din punctul meu de vedere, eu nu recomand guma de mestecat pentru curăţatul dinţilor, adaugă dr. Brezoescu.

Dinţii pot fi îndreptaţi şi la o vârstă adultă

Atâta timp cât există dinţi, ei pot fi îndreptaţi. La adulţi merge, însă, mai greu tratamentul. Categoric, dinţii se pot îndrepta şi la adulţi. Se îndreaptă şi dinţii cu obturaţii de canal. Cariile se tratează înainte de aplicarea aparatului. Există contraindicaţii, atunci când există o boală a ţesutului osos, al gingiei, conform dr. Necşulescu.

Aparatul dentar nu distruge faţa dinţilor, pentru că se aplică cu ajutorul unor materiale, aceleaşi ca la plombe. Însă igiena este precară, şi se reţine mai multă placă bacteriană, spune dr. Necşulescu.

Pentru un adult există aparate fixe şi gutierele transparente care sunt mobile. În 1999 a fost implementat în SUA, gutiera transparentă. În special a fost pentru starurile de acolo care aveau nevoie să-şi îndrepte dinţii, dar să nu se vadă. În România există din 2010. Tratamentul fiecărui pacient cu aceste gutiere este specializat. Se poartă între şase luni până la doi ani, continuă dr. Necşulescu.

Ortodonţia nu a fost creată pentru estetică, ci pentru funcţionalitatea dinţilor, pentru sănătatea lor – dr. Marina Necşulescu

Preţurile aparatelor de îndreptat dinţii variază între 150 şi chiar şi 3.500 de euro, spune dr. Necşulescu.