Inima în fibrilaţii creşte de cinci ori riscul de atac cerebral. Peste 200.000 de români se expun acestui pericol

Fibrilaţia atrială e caracterizată de o activitate electrică haotică a inimii Foto Shutterstock

Accidentul vascular cerebral reprezintă a treia cauză de mortalitate în România după bolile cardiovasculare şi cancer, iar fibrilaţia atrială are o contribuţie majoră la creşterea incidenţei acestei afecţiuni, cu grave consecinţe atât la nivel personal, cât şi la nivel economic şi social.

România ocupă locul trei în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, în ceea ce priveşte incindenţa accentelor vasculare cerebrale (AVC), cu un număr de 65.000 de cazuri în fiecare an. Mai grav decât atât, este faptul că nivelul mortalităţii determinat de accident vascular cerebral  este  de aproximativ 300 de cazuri  la  suta  de  mii de locuitori  faţă  de  media europeană, de 200 de cazuri. 

Potrivit statisticilor, AVC reprezentă a treia cauza de deces în ţara noastră după bolile cardiovasculare şi cancer.

Fibrilaţia atrială, o cauză importantă a AVC

În România, peste 200.000 de români suferă de fibrilaţie atrială, o tulburare de ritm a inimii. La nivel european, se apreciază că aproximativ 6 milioane de persoane suferă de această afecţiune tăcută, iar anual aproape 3 milioane de oameni din întreaga lume sunt afectaţi de accident vascular cerebral cauzat de fibrilaţia atrială.

În timpul fibrilaţiei atriale inima nu se mai contractă normal, adică regulat şi cu o frecvenţă normală. Cămăruţele superioare ale inimii – atriile – nu se mai contractă, sângele are tendinţa să stagneze mai mult în aceste cămăruţe şi, astfel, se pot forma cheaguri mici sau mai mari de sânge care ajung la creier şi pot provoca un accident vascular cerebral“, a explicat dr Anca Dan din cadrul Societăţii Române de Cardiologie.

Medicul a precizat că fibrilaţia atrială este a doua cauză de AVC, după hipertensiune, crescând de cinci ori riscul unei persoane de a face atac cerebral. Mai mult decât atât, accidentele vasculare cerebrale la pacienţii cu fibrilaţie atrială cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea şi reduc cu 40% rata de recuperare.

O boală silenţioasă

Fibrilaţia atrială este greu de depistat, deoarece de multe ori nu dă semne evidente, trecând neobservată de către pacient. Totuşi, există unele simptome care pot da de bănuit, printre acestea cele mai des întâlnite sunt palpitaţiile, pulsul neregulat, lipsa de aer, senzaţia de leşin, oboseala, ameţeala şi durerile toracice.

Afecţiunea apare rar de sine stătător, fiind de cele mai multe ori marca altor boli cardiace şi nu numai. Printre acestea din urmă, medicii am menţionat bolile pulmonare, obezitatea, diabetul zaharat şi hipertiroidismul.

Cea mai eficientă metodă de diagnostic în fibrilaţia atrială este înregistrarea activităţii electrice a inimii- electrocardiograma (ECG). Este important de evaluat durata, tipul şi frecvenţa simptomelor, prezenţa bolilor asociate, precum şi valoarea tensiunii arteriale.

Potrivit cadriologului Anca Dan, după 40 de ani, una din patru persoane are risc de fibrilaţia atrială. 

Tratamentul se ia toată viaţa

Odată pus diagnosticul de fibrilaţie atrială, pacientul trebuie să ia tratament zilnic. În cele mai multe cazuri, se indică doar administrarea medicamentelor anticoagulante, în scopul prevenirii formării cheagurilor de sânge.

Penstru asta, pacientul trebuie să vină la medic. În România, din păcate, doar 30% dintre pacienţi vin la medic. Aş vrea să sublinez faptul că tratamentul în fibrilaţia atrială, la fel ca în orice altă boală cronică, se ia zi de zi, fără întrerupere. Pauzele luate din diverse motive, că vine Crăciunul sau mai ştiu eu ce, sunt o greşeală frecventă care se plăteşte scump. Renunţarea la tratament înseamnă sinucidere lentă“, a afirmat dr. Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.

Pentru a reduce incidenţa accidentului vascular cerebral determinat de fibrilaţia atrială, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP) solicită includerea acestei tulburări de ritm cardiac drept o prioritate în cadrul strategiei naţionale de sănătate şi, prin urmare, îmbunătăţirea condiţiilor de informare a pacienţilor, de diagnosticare şi de acces la tratament eficient conform standardelor internaţionale.

Astfel, fibrilaţia atrială va fi inclusă în grupul bolilor cronice care beneficiază de tratament compensat 100%, în baza protocoalelor terapeutice, avizate de Ministerul Sănătăţii. Obiectivul final îl reprezintă prevenţia.