Apocalipsa antibioticelor. Specialiştii avertizează că ne întoarcem la epoca pre-antibiotică

Bacteriile care nu pot fi omorâte de niciun antibiotic ameninţă omenirea  FOTO Arhivă

Abuzul de antibiotice, fenomen îngrijorător la nivel mondial, duce la o întoarcere la „epoca pre-antibiotică”. Microbii au dezvoltat rezistenţă la tratament, iar în viitor o serie întreagă de boli nu vor mai putea fi tratate cu antibiotice. Mai mult, recent, oamenii de ştiinţă au identificat o bacterie rezistentă la cel mai puternic antibiotic.

„În viitor, probabil o serie întreagă de patologii nu vor mai putea fi tratate cu antibiotice. Mă refer aici în special la persoanele care sunt transplantate, care au afecţiuni la care imunitatea scade, de exemplu, cei supuşi unor tratamente de chimio sau radioterapie; pacienţi oncologici, dar şi cei infectaţi HIV sau persoane cu alte patologii care determină o imunodepresie. Toate aceste persoane pot face probabil în viitor infecţii cu aceşti germeni, pe care noi îi considerăm de multe ori ca fiind germeni care produc infecţii asociate îngrijirilor medicale şi la care tratamentul nu va mai fi posibil. De fapt, ceea ce ne îngrijorează este reîntoarcerea la epoca pre-antibiotică, consecinţele fiind incalculabile, mai ales în contextul în care putem să considerăm că acest lucru îl cuplăm şi cu scăderea constantă a acoperirii vaccinale înregistrate în ultimii ani, ceea ce poate să ducă şi la emergenţa altor patologii de natură infecţioasă“, a spus prof. univ. dr. Alexandru Rafila, în cadrul conferinţei „Antibioticele - utilizarea în exces şi rezistenţa, impact major asupra sănătăţii publice“.

O superbacterie rezistentă la toate antibioticele

Oamenii de ştiinţă au indentificat o bacterie capabilă să reziste în faţa celui mai puternic antibiotic – colistin, informează BBC News. Mai mult, experţii spun că rezistenţa la antibiotice se poate răspândi în înteaga lume, crescând numărul infecţiilor care nu vor mai putea fi tratate.

Bacteriile care devin complet rezistente la tratament – fenomen numit de specialişti „apocalipa antibioticelor” – ar putea retrimite medicina în vremuri străvechi.

Semnale de alarmă privind utilizarea antibioticelor

Cum s-a ajuns aici? Din cauza utilizării incorecte a antibioticelor disponibile. „Ridicăm un semnal de alarmă în ceea ce priveşte calitatea utilizării antibioticelor, în sensul că se folosesc de multe ori preferenţial antibiotice cu un spectru mai larg, care au un risc mai mare să selecteze germeni rezistenţi şi se folosesc mai puţin antibiotice care au un asemenea risc mai scăzut. De asemenea, se folosesc mai frecvent antibiotice legate cu un risc foarte mare de a determina o problemă cum este infecţia cu Clostridium difficile, o consecinţă uneori foarte severă a utilizării antibioticelor”, a precizat conf. dr. Gabriel Popescu.

În ultimii patru ani, numărul de infecţii cu Clostridium difficile a crescut în România şi, în acelaşi timp, s-a înregistrat o creştere a consumului de antibiotice care sunt cel mai adesea legate de declanşarea infecţiei menţionate. Consumul acestui tip de antibiotice în România este aproape de două ori mai mare decât media europeană.

Totodată, în anul 2014, în România, antibioticele cu spectru larg s-au folosit de aproape 12 ori mai frecvent decât antibioticele cu spectru îngust.

Şeful biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România, Victor Olsavszky, a remarcat că la nivel mondial problema rezistenţei la antibiotice ia amploare, fără a se vedea deocamdată semne de redresare.

„Semnalul pe care îl tragem este unul de mare alarmă, pentru că riscăm să rămânem în scurt timp fără această armă importantă împotriva bacteriilor, şi anume antibioticul. (...) Decidenţii să se gândească la reglementări, la stimulente sau piedici a fi introduse în sisteme pentru a împiedica acest consum imens”, a arătat dr. Olsavszky.

Factorii care contribuie la creşterea rezistenţei bacteriilor la antibiotice:

• abuzul utilizării de antibiotice,
• tratamentul incomplet,
• abuzul utilizării antibioticelor în zootehnie şi piscicultură,
• un slab control al infecţiilor nosocomiale;
• igiena precară şi managementul deficitar al deşeurilor apelor reziduale.

Reprezentantul OMS a spus că e nevoie urgentă de o nouă clasă de antibiotice, în condiţiile în care cele care sunt acum în pregătire sunt deja ineficiente faţă de bacteriile deja rezistente.