Dr. Simona Tivadar: „Una dintre sursele importante de obezitate sunt sucurile“. Ce recomandă renumitul medic nutriţionist

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În cadrul unui seminar despre nutriţie, dr. Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, a avertizat asupra faptului că una dintre sursele importante de obezitate sunt sucurile.

„Adevărul ştiinţific e simplu: după ce ai mâncat, trebuie să faci ceva“, a afirmat dr. Simona Tivadar, medic de diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Mănânci cartofi prăjiţi în ulei, dimineaţa la ora 11.00 la mall şi apoi te duci la film. Popcorn înecat în ulei şi apoi stai pe scaun în sala de cinema. Chipsuri seara la televizor. În condiţiile în care nici nu dormim pe balcon ca să fie frig şi nici pe salteaua cu arcuri pe care eventual să sărim pentru a arde caloriile, a mai spus medicul.

Intervalul de timp în care ar treui să consumăm caloriile ingurgitate este relative strâns: cinci ore. Altminteri, riscăm ca ele să se depună, avertizează medicul nutriţionist. „Că nu-ţi pui benzină în maşină când ajungi la destinaţie. În societetea modernă, oamenii au pretenţia să nu mănânce toată ziua şi când vin seara acasă să toarne o grămadă de mâncare compensator în corp. La fel de absurd cum ai pretinde să-ţi pui benzină la Constanţa când pleci la mare. Benzina o pui în Bucureşti şi la Constanţa, eventual, pui ce ai consumat. Exact aşa este şi cu mâncarea. Obiceiul acesta de a sări peste micul dejun, peste masa de prânz sau de a mânca o prostie, cât să nu te doară stomacul şi de a mânca şase feluri la cină este cel mai obezogen obicei cu putinţă şi profund nesănătos“.

Alimentele moderne – combinaţie între glucide şi grăsimi

Medicul a invitat publicul să se gândească la cât de multe alimente moderne există această combinaţie glucide – grăsimi care este o bombă calorică şi care nouă ne place. „Cu cât este mai densă caloric mâncarea, cu atât mai tare se activează mecanismelede recompensă din creier. Ne place mâncarea densă caloric, ne place pâinea cu slănină, ne plac cârnaţii cu pâine şi cartofii prăjiţi în ulei. Pentru că, în decursul istoriei noastre am răbdat de foame. Am trăit perioade lungi de foamete şi perioade scurte de supraalimentare când reuşeam să vânăm. Şi atunci ne hrăneam cât mai dens, pentru a rezista la foamea care va veni. În afară de asta, generaţiile care suntem aici suntem urmaşii supravieţuitorilor, adică aceea care se îngraşă cum se uită la mâncare şi nu slăbesc când dă foametea. Aşa ne-am selectat“.

Cei care mâncau oricât şi nu se îngrăşau şi apoi dădea foametea şi se uscau pe picioare, aceia nu au mai avut urmaşi. „Au murit de foame pentru că trei milioane de ani am tot murit de foame. Şi avem mâncare de prin anii 60. Pe jumătate din planetă. Şi acesta este motivul pentru care obezitatea a crescut foarte mult“, a explicat dr. Tivadar.

„Una dintre sursele importante de obezitate sunt sucurile de fructe sau de nefructe, tot surse de zaharuri. Ele înseamnă zahăr picurat încontinuu într-un metabolsim care nu are ce să facă cu el şi îl va stoca sub formă de grăsime. Ba, mai mult decât atât, comanda către corp e similară situaţiei în care poştaşul ar veni la dvs. în fiecare zi cu o sacoşă de bani. Ce aţi face? V-aţi deschide conturi, v-aţi cumpăra seifuri. Şi organismul face acelaşi lucru: când vine energie care nu are nevoie dă comandă de înmulţire a celulelor grase. Acesta e un proces patologic. Nu-i voie să se înmulţească celulele grase după o vârstă. Trebuie să rămână identice ca număr şi să crească – când ne îngrăşăm – în umplere. În funcţie de ceea ce mâncăm noi şi cât efort fizic facem“.

Startul pe drumul obezităţii morbide

„În clipa în care începe înmulţirea de celule grase am plecat pe drumul spre obezitatea morbidă. Acest fenomen patologic de înmulţire a celuleor grase are loc în felul acesta. Pentru că picurăm energie într-un metabolism, fără să o cheltuim“.

Medicul nutriţionist a insistat asupra faptului că orice aliment este sănătos, nimic nu-i interzis. „Încetaţi cu alimentele bune şi nebune. Nu există un aliment bun. Ce înseamnă bun? Cum îl definim? E bun şi pentru gravide, şi pentru soldaţi în termne, şi pentru babe? Ce contează e proporţia în care le mănânci, momentul  zilei şi ce activitate fizică faci după“.

Potrivit acesteia, un fresh de portocale -  220 de mililitri se obţine cam din 4-5 fructe. „Portocalele au 8% zaharuri sau carbohidraţi. Adică 40 de grame de carbohidraţi sau glucide, echivalent cu 4 felii de franzelă. Fructele stau în stomac cel puţin 1,5 ore, şi stimulează diferit secreţia de insulină din pancreas, în timp ce freshul pleacă din stomac în 30 de minute, se absorb repede şi mulg pancreasul de insulină“.

„Asociaţia Americană de Pediatrie a spus în gura mare că nu dăm copiilor sucuri din momentul în care pot să mestece fructe. Decât în situaţii speciale: când un copil are febră şi nu mănâncă, nu poate să-şi ia nutrienţii. Şi-i dai nişte glucide ca să nu scoată din rezerve“, a conchis dr. Simona Tivadar.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite