VIDEO Cât de naturale sunt, de fapt, produsele bio de pe piaţa românească

Preşedintele Asociaţiei Bio România, Avraham Marian Cioceanu, şi profesorul nutriţionist Gheorghe Mencinicopschi, în studioul Adevărul Live FOTO Marian Iliescu

Profesorul nutriţionist Gheorghe Mencinicopschi, preşedintele Asociaţiei Bio România, Avraham Marian Cioceanu, şi Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, au discutat la Adevărul Live despre ce înseamnă cu adevărat produsele bio. Se justifică sau nu preţurile ridicate ale acestor produse? Cât de sănătoase sunt?

Produsele bio sunt unul dintre obiceiurile adoptate de lumea întreagă în secolul al XXI-lea şi a devenit poate subiectul cel mai discutat în opinia publică atunci când vine vorba despre nutriţie.

Alături de Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, şi de Nastasia Belc, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biosurse Alimentare, care a participat la emisiunea Adevărul Live prin intervenţie telefonică, au discutat despre tot ce ţine de acest tip de produse.

Profesorul nutriţionist Gheorghe Mecinicopschi:

Contează foarte mult cât ne uităm la televizor, statisticile arată că emisfera emoţională devine foarte activă, iar cea raţională adorme cu cât ne uităm mai mult la televizor. Neuromarketing-ul asta face, transformă nişte mesaje subtile într-o dorinţă. Practic, consumatorul se trezeşte cu nişte pofte.

O slană tradiţională ar trebui să fie obţinut dintr-un porc românesc tradiţional, dar şi acela crescut într-un mediu tradiţional, mai mult decât atât ar trebui să fie produs în mod tradiţional. Un produs tradiţional este tradiţional numai dacă respectă tehnologia şi materiile prime tradiţionale.

Mai mult decât atât, un produs tradiţional nu este neapărat sănătos. Multe alimente au substanţe care crează dependenţă. Alimentele devin droguri. Ar trebui amendate puternic aceste companii şi poate chiar să li se retragă licenţa de producţie. În media românească nu s-a vorbit despre acest caz cât s-a discutat de scandalul cărnii româneşti.

Despre eticheta cu grâu bio

Să presupunem că este un biscuite ecologic, o altă problema este că nu orice astfel de aliment este şi sănătos. De exemplu, dacă există o alergie la gluten, atunci el devine nesănătos.

Din ce în ce mai puţine mămici alăptează la sân, iar părinţii nu dau mâncare procesată în casă, diversificată. Sunt cercetări care arată că populaţia din viitor este ameninţată de foarte multe boli din cauza comportamentului de acum al părinţilor.  

Eu spun că un gram de educaţie face cât o tonă de legislaţie. Suntem prea săraci să mâncăm nesănătos. Trebuie să mâncăm alimente ecologice autentice. Trebui să ne autoeducăm, dar şi mass media are această datorie.

De exemplu, 50 de grame de aliment nesănătos nu omoară în acel moment, dar în timp sănătatea noastră are de suferit. Sănătatea noastră se construieşte chiar înainte de procreere. Tot ce facem vor duce la boală.

Profesorul Mencinicopschi, despre cât de naturale sunt produsele bio 

În 2010, am spus că sutem prima generaţie de părinţi şi bunici care vor avea copii mai bolnavi şi care vor muri înaintea vârstei la care vom muri noi.  Copiii niciodată nu trebuie să sufere din cauza noastră.

Zahărul alb indiferent că am obţinut în sistemul agro-alimentar ecologic sau convenţional nu este bun pentru corpul nostru. Dacă vorbim de o pâine albă ecologică, care conţine prea mult zahăr, are făină ecologică, dar nutriţional tot nu este bun. Întotdeauna un aliment neprocesat sunt superioare nutriţional celor convenţionale.

De exemplu, dacă luăm o salată ecologică şi o punem în frigider sub carne, din care curge sângele, o simplă spălare nu va ajunge. Inclusiv microbii au ajuns să fie mai deştepţi. Există această contaminare încrucişată.

Legea oricât ar fi ea de bună nu ne protejează, tot noi ne protejăm. Copiii spre exemplu pot fi sensibili la cantităţi mai mici. Întotdeauna recomand părinţilor mâncarea preparată în casă. UE spune că până în 2040 oamenii vor fi tot mai alergici.

Apoi cerealele, glutenice şi nonglutenice date copiilor este un alt subiect important. În principiu, nu ar trebui să existe produse chimice de sinteză în aceste cereale care ajung în alimentaţia copiilor.  

Prepararea în casă a alimentelor este ideală, dar numai în concediu sau unde nu ai condiţii recurgi la acele borcănele.  

Avem alimente provenite din sistemul agro alimentar conventionale. Apoi a doua mare categorie ar trebui sa fie alimentele ecologice, biologice sau organice. Termenele acestea exprima acelasi lucru. A treia categorie sunt alimentele care provin din organismele modificate genetic. A treia este categoria novelle food.

De la ferma pe masa şi de la masă la fermă treseul alimentului organic este atent supravegheat. Dar este nevoie să fie abilitat de terţa parte, avizat de organismele europene. O frunză specifică şi un cod deosebit dat de insituţia care face această certificare.

Din punct de vedere al impactului consumatorului calitatea produsului bio este mai bun. Pe lângă faptul că alimentul nu este contaminat, care în timp poate duce la o patologie la care poporul nostru este unul dintre cele mai bolnave din Europa.

Legumele şi fructele obţinute printr-un sistem bio. Toate acestea, de sezon, bio, consumate ajută la o viaţă sănătoasă. Repet, important este să consumăm legumele şi fructele de sezon bio şi crude pentru a ne proteja corpul de toate bolile care ne ameninţă viaţa.

Înţelepţii spuneau încă de acum 2.000 de ani că alimentele să ne fie medicament şi medicamentele să ne fie aliment. Lucrurile sunt complexe, nu există un fruct sau o legumă care să acopere toate nevoile omului. În plus este necesar să avem un stil de viaţă sănătos, cu mişcare şi cu o gândire pozitiviă.   

Boala secolului nostru este chiar stresul, care distruge efectiv creierul oasele şi inima.

Preşedintele Asociaţiei Bio România, Marian Cioceanu:

Nicio lege pe pământ nu este perfectă, peste tot mai sunt lucruri de făcut. Cum aţi văzut că şi produsele cereale pentru copii importate din Germania sau Austria unde s-au găsit urme de pesticid, asta este o dovadă că nimic nu e perfect. Dar nu trebuie să anulăm acum această industrie alimentară.

Despre reducerea TVA-ului la 9% a produselor bio

Am spus că sectorul de procesare a materiei bio este aproape inexistent. Importăm produsul finit şi exportăm materia primă.

Actuala industrie alimentară funcţionează la jumătate din capacitate. Atâta timp cât în OCcident TVA-ul este între 0% şi 5% este normal să importăm. Avem nevoie de această reducere fiscală pentru a avea o piaţă competitivă pentru alimentele ecologice.

Condiţia esenţială în agricultura ecologică este ca în toate fazele nu se folosesc substanţe chimice de sinteză.

Exista o lacună legislativă în producţia produselor bio.

În etapele de trecere de la agricultura convenţională la cea ecologică sunt mai multe etape: 1. informare, când înţelegi ce ai voie ce nu ai voie. Faci acel contract cu firma de certificare. Timp de doi ani este considerată o perioadă de tranziţie, în care este considerat în continuare aliment convenţional.

Cert este că nici producţia nici procesare nu conţin substanţe de sinteză. Apoi este şi felul prin care totul traseul se produce printr-un control strict. Inspecţii anuale şi inspecţii nelimitate neanunţate.

Există însă şi alte semne, de exemplul simbolul românesc. Etichetele ar trebui să fie în limba română şi noi trebuie să ne uităm cu atenţie. Sunt tot felul de însemne, iar dacă avem probleme să ridicăm problema unui reprezentant al magazinului. Mai mult, ar trebui să cerem bonul fiscal pentru a avea siguranţa că acest produs chiar este organic.

Apoi dacă vedem că produsul este neconform atunci cerem despăgubiri la organele abilitate. Avem nevoie ca cetăţeanul să aibă acest spirit civic. Oamenii nu ştiu mereu unde să se ducă dacă au o problemă.

De exemplul acel simbol cu bio rom ajută foarte mult cetăţeanul.

Dar şi organele de control ar trebui să fie un pic mai atente în diferite magazine sau pieţe numite tradiţionale sau bio şi unde nu toate sunt chiar aşa.

Este o problemă cum reprezentăm alimentele la raft, dar apoi şi conţinutul alimentelor care nu sunt tot timpul ecologice cu adevărat. 

Cu toate acestea, se observă o îmbunătăţire în ceea ce priveşte limba în care sunt standurile cu produsele bio, adică în limba română. Foarte puţine magazine au aceste standuri care să nu fie în limba română

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Sorin Mierlea:

Despre citricile certificate bio care nu erau bio

Faptul că există firme care fac falsuri este un caz cum se întâmplă şi atâtea alte domenii. Trebuie amendate şi scoase din sistem, normal. Cuvântul natural nu are o semnificaţie aşa cum o percepem noi.

De exemplu, nici seminţele pentru roşii sau altele sunt aduse de afară. Chiar dacă mâncăm de la bunica, nu înseamnă că este sănătos având în vedere că acele seminţe pot fi chiar modificate genetice, iar majoritatea legumelor din România nici măcar nu mai sunt provenite din seminţe autentice.

Un produs tradiţinal nu este neapărat bio. Toate companiile profită de acest vid legislativ, de exemplu scrie pe produs că este obţinut după o reţetă tradiţională, ceea ce nu înseamnă că este un produs tradiţional.

Companiile respectă legea, dar clientul este indus în eroare. Majoritatea târgurilor tradiţionale nu sunt cu produse tradţionale ecologice. Sunt aceste mici scăpări vrute sau nevrute, prin care se crează acest tip de confuzii. De exemplu acele produse tradiţionale sibiene, poate mulţi dintre acei vânzători nu au nicio treabă cu Sibiul.

Vorbim aici şi de costurile statului român cu însănătoşirea populaţiei. Se vorbeşte de lipsa banilor pentru fondul de sănătăţii, dar nu avem grijă ce facem acum. Problema este că suntem obligaţi să avem grijă cum vor trăi copiii noştri.

Putem să luăm exemplul chioşcurilor din şcolie, unde se găsesc tot felul de alimente nesănătoase. Nu dau bon fiscal. Copilul în perioada lui de dezvoltare consumă tot felul de alimente nesănătoase. Ca mai apoi să ne trezim cu vizite la dentişti.

Anul 2014 va fi un an electoral plin de promisiuni şi de declaraţii politice, dar ţine şi de media să îşi facă un program cu aplecare şi despre nutriţie. Trebuie făcută o educare atât a asociaţiilor, cât şi a producătorilor. Totodată, oamenii trebuie să afle ce înseamnă aceste produse, dacă se respectă sau nu ce scrie pe etichetă, iar cetăţeanul trebuie să valideze produsul prin cumpărarea lui.

Este foarte important şi să respectăm indicaţiile de păstrare a alimentelor.

La un TVA de 5% putem discuta de scoaterea evaziunii, dar cel mai important am avea un produs sigur în farfurie. Nu cred că ar avea un impact important la nivel naţional.

Putem face o campanie de educare şi informare a oamenilor despre produsele bio, despre standuri şi despre cum trebuie să ne alegem aceste alimente.

Dar şi oamenii ar trebui să înveţe să acţioneze. Eu cred că şi teliviziunile ar putea să ia doi indicatori. A făcut mai mult rating subiectul legat de scandalul cu carnea de cal şi aşa mai departe.

Să nu uităm că noi ca cetăţeni consumatori putem să punem viza finală cerând bonul fiscal. Prin acest bonul agentul comercial trebuie să aibă factură fiscală, ceea ce înseamnă că el trebuie să fie sigur că acele produse sunt ecologice.

Care sunt acele produse bio care sunt de cinici ori mai scumpe. Sunt poate cu un pret dublu. Problema noastră este că anumite preţuri sunt mai mari decât considerăm noi că ar trebui să fie, 99% din producţia bio noi o exportăm şi importăm produsul finit din Germania, atunci normal că sunt mai scumpe.

Mierea de albine de salcâm să spunem că este 20 de lei cu o etichetaă frumoasă, convenţională. Aceeaşi miere bio poate să fie cu 40% mai mare.

Făina integrală ecologică este 4.35 de lei kilogram. Ori făina albă este 3 lei kilogramul

Despre producţia bio

Este mare, dar poate doar 5% se procesează şi avem produse ecologice pe piaţa din România. Mai mult de jumătate din produsele ecologice sunt din import

Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biosurse Alimentare, Nastasia Belc:

Ca să deosebim produsul bio de cel convenţional în primul rând trebuie să ne uităm la etichetă.

Produsul bio este mai curat, este o protecţie de tot ceea ce este structură sintetică. Acest control al alimentului fereşte alimentul de tot felul de agenţi contaminanţi.

Pe de altă parte, am făcut mai multe ceritifcări care au dovedit că la anumite alimente bio vitaminele şi mineralele sunt mai mari decât de la cele convenţionale, pentru că nu au fost afectate de aceşti agenţi contaminaţi.

Despre cum pot evalua cumpărătorii produsele

Sorin Mierlea:

Cetăţeanul trebuie să îşi facă un minim organism al lui de evaluare, să facă nişte exerciţii minimale: de la a învăţa să ne spălăm pe mâini, să facem cumpărături de la magazine autorizate, să urmărim ca eticheta să fie în limba română, să păstrăm produsele conform indicaţiilor de pe etichetă, să cerem bon fiscal şi, dacă ceva ni s-a părut în neregulă, să facem o reclamaţie, să luăm atitudine, căci doar aşa putem face o schimbare.

Gheorghe Mecinicopschi:

Este foarte important să respectăm indicaţiile de pe ambalaje. De exemplu, în ceea ce priveşte depozitarea alimentelor în frigider, de cele mai multe ori, în loc să avem maxim +4 grade, avem +9-10 grade. De asemenea, în compartimentul de congelare, unde ar trebui să fie -18 garde, noi avem minus -16-14 grade. Asta înseamnă că nu le păstrăm la temperaturile care trebuie, iar microorganisme dăunătoare se pot dezvolta şi la temperaturi negative.

Putem spune că avem o dietă bio doar dacă legumele şi fructele pe care le consumăm sunt în stare proaspătă, în sezonul lor de apariţie, şi sunt incluse într-o dietă diversificată, împreună cu un stil de viaţă activ şi o gândire pozitivă.  În ceea ce priveşte produsele procesate, lucrurile nu mai stau aşa. Nu are nicio relevanţă pentru sănătatea noastră dacă alimentele sunt tradiţionale sau „naturale”; de fapt, termenul „natural” nu poate exprima nimic ştiinţific. Noi nu cunoaştem şi nu ne dăm seama că trebuie să cunoaştem foarte bine semnificaţia termenilor, pentru că folosim un limbaj care ne ajută să ne auto-inducem în eroare.

Sorin Mierlea:

În momentul în care cumpărăm ceea ce ne dorim, este important să avem informaţii despre produsul respectiv, să decidem în cunoştinţă de cauză. Când suntem la cumpărături şi cumpărăm din obişnuiţă un produs, ar trebui să ne oprim să citim eticheta; dacă am face aceasta, peste 90 la sută dintre produse le-am pune înapoi în raft. Iar cât timp nu avem clară informaţia, este mai bine să lăsăm produsul în magazin şi să ne informăm. Important este ca limbajul de pe etichete să fie  cât mai simplu şi mai apropiat de noi.