Cum a făcut Qatarul „cadouri” de 25 de miliarde de euro pentru Cupa Mondială!

Deşi FIFA a decretat anul trecut că  nu există suficiente probe pentru a susţine suspiciunile de corupţie în procesul de desemnare a Qatarului în postura de gazdă a Campionatului Mondial din 2022, o anchetă britanică demonstrează contrariul.

Decembrie 2010. În mod surprinzător, FIFA a ales Qatarul drept gazdă a Cupei Mondiale din 2022, în dauna Statelor Unite ale Americii. Încă de atunci au existat multe semne de întrebare în privinţa corectitudinii scrutinului din Comitetul Executiv (14-8 în favoarea Qatarului), aşa că până la declanşarea unei anchete care să facă lumină în acest caz n-a mai fost decât un pas. Şi totuşi, patru ani mai târziu, Comisia de Etică a FIFA a decis, după o anchetă de 18 luni efectuată de de fostul procuror general al New York-ului, Michael Garcia, că nu există probe suficiente pentru a se susţine suspiciunile de corupţie în procesul de desemnare a gazdei Campionatului Mondial din 2022. Potrivit unui rezumat de 42 de pagini al raportului Garcia, Hans-Joachim Eckert, şeful diviziei litigii din cadrul Comisiei de Etică a FIFA a declarat că, deşi au existat suspiciuni cu privire aspectele legate de oferta statului Qatar, acestea nu au fost suficient de grave pentru a justifica redeschiderea procesului de desemnare. Cu toate acestea, „Daily Mail” a publicat recent rezultatele mai mult decât şocante ale unei investigaţii legate de sumele prin care emiratul din sud-vestul Asiei şi-a asigurat succesul. Potrivit jurnaliştilor britanici, Qatarul a investit 24,4 miliarde de euro pentru lobby, banii fiind livraţi prin diverse firme controlate de statul arab. Restul până la 25 de miliarde au fost bani plătiţi cash, prin diverse moduri, către oameni cu o puternică influenţă în lumea fotbalului.

Votul lui Michel Platini a costat cel mai mult

Astfel, votul preşedintelui UEFA, francezul Michel Platini, a fost influenţat de Qatar prin acordarea anumitor facilităţi către Airbus, prin cumpărarea PSG-ului şi a drepturilor TV din Ligue 1 şi prin lansararea postului TV beIN SPORTS. În noiembrie 2010, Şeicul Tamim, actualul emir din Qatar, s-a întâlnit cu Nicolas Sarkozy şi cu Michel Platini, cei trei punându-se de acord în privinţa votului. Platini a recunoscit faptul că a fost încurajat să acorde votul Qatarului, dar nu şi forţat să facă acest lucru. În total, votul Franţei a costat 20,5 miliarde de euro. Nici votul lui Nicolas Leoz, paraguayanul care a condus CONMEBOL între 1986 şi 2013, n-a fost unul ieftin. Şeicul Hamad, emirul Qatarului din perioada 1995-2013, s-a întâlnit în 2010 cu Fernando Lugo, preşedintele de atunci al Paraguayului, cei doi semnând un acord prin care arabii se obligă să investească 1,8 miliarde de euro în sectorul energetic al ţării. Scumpă a fost şi investiţia pe care Qatarul a făcut-o în Thailanda, pentru a-şi putea asigura votul lui Worawi Makudi, membru în Comitetul Executiv al FIFA încă din 1997. Cheia afacerii? Gaze în valoare de 1,7 miliarde de euro livrate Thailandei. Votul lui Ángel María Villar, preşedintele federaţiei spaniole, a fost influenţat de contractul dintre Qatar Airways şi FC Barcelona, în valoare de 200 de milioane de euro. La data la care a fost anunţat acest parteneriat multă lume a fost suprinsă, Qatar Airways fiind primul sponsor care apare pe tricourile Barcelonei de la înfiinţarea clubului. Ca să primească votul Confederaţiei Africane de Fotbal, Qatarul a investit aproximativ 80 de milioane de euro în câteva dintre cele mai importante federaţii naţionale, sub formă de sponsorizări. Plină de datorii, Federaţia de Fotbal din Argentina a primit şi ea o sponsorizare de 80 de milioane de euro din partea unei companii din Qatar, iar preşedintele Julio Grondona, decedat anul trecut, n-a uitat să-şi răsplătească prietenii. Preşedintele Federaţiei Cipriote de Fotbal, Mario Lefkaritis, “My friend, Mario” al lui Mircea Sandu, a costat „doar” 25 de milioane de euro. Un fond de investiţii din Qatar a cumpărat la un preţ supraevaluat nşte pământuri deţinute de Lefkaritis în Nicosia. „Nu e nimic ilegal”, a recunoscut Mario afacerea cu arabii.

Se va juca până la urmă în noiembrie-decembrie

Însuşi preşedintele FIFA, Sepp Blatter, afirma în noiembrie 2014 că alegerea Qatarului în postura de gazdă a Cupei Mondiale din 2022 a fost o greşeală. “Trebuie să recunoaştem că a fost o eroare. Dar în viaţă se mai fac greşeli. Comitetul Executiv al FIFA a decis cu majoritate de voturi ca turneul final din 2022 să aibă loc în Qatar”, a declarat Sepp Blatter pentru un post de televiziune elveţian. Ţinând cont că vara temperaturile sunt cuprinse între 40 şi 55 de grade Celsius în Qatar, Comitetul Executiv al FIFA a decis, în martie 2015, ca turneul final al Cupei Mondiale să aibă loc în perioada noiembrie-decembrie, finala urmând să se dispute la 18 decembrie, de ziua naţională a ţării gazdă. FIFA a menţionat că s-a convenit ca turneul să se desfăşoare într-o perioadă mai mică decât cele de la ediţiile precedente, de exemplu în 28 de zile.

Stadioanele pentru Cupa Mondială, construite de sclavi moderni!

Probabil pentru a-şi mai reduce din pierderile cauzate de “cadourile” pe care le-au făcut pentru a-şi asigura voturile necesare din Comitetul Executiv al FIFA, şeicii din Qatar au reinventat sclavia pe şantierele stadioanelor care vor găzdui turneul final. Fiecare dintre cei 1,4 milioane de muncitori imigranţi se teme zilnic pentru viaţa lui, din cauza pericolelor la care sunt supuşi şi nerespectării condiţiilor de securitate a muncii. Majoritatea vin din ţări sărace precum India, Pakistan, Nepal, Filipine, Sri Lanka, Egipt. Marile companii de construcţii îi tratează ca pe sclavi, situaţie ce a fost permisă mai ales din cauza legislaţiei din Qatar. Fiecare străin care vrea să muncească în Qatar trebuie să aibă un „tutore”, sponsor şi supraveghetor , acest sistem fiind numit Kafala. Potrivit acestui aranjament, niciun muncitor nu-şi poate schimba locul de muncă şi nici nu poate părăsi ţara fără permisiunea „tutorelui”. Se lucrează cinci zile pe săptămână, câte zece ore pe zi, dar la sfârşitul lunii un muncitor nu încasează mai mult de 200 – 300 de euro. Există însă şi imigranţi care nu şi-au mai primit salariile de luni bune, dar sunt nevoiţi să muncească în continuare, pentru că nu au banii necesari pentru a-şi cumpăra bilete de avion către ţara natală, iar sistemul de justiţie din Qatar nu le oferă nicio şansă de izbândă în cazul în care ar acţiona în instanţă compania angajatoare. Pe lângă faptul că sunt plătiţi foarte prost, muncitorii sunt nevoiţi să trăiască în condiţii mizere. Ei sunt îngrămădiţi câte patru, cinci în camere strâmte, unde gândacii umblă nestingheriţi pe jos, iar în clădirile respective de “locuinţe” nu există decât trei grupuri sanitare la 100 de muncitori! Numai în 2012-2013 au murit în Qatar cel puţin 965 de muncitori veniţi din India şi Nepal, cei mai mulţi dându-şi viaţa chiar pe şantierele pe care lucrau.

Nu putem să organizăm Cupa Mondială vara. Putem scădea temperatura pe stadioane, dar cea mai buna soluţie e la sfârşitul anului. În ianuarie 2022 ne-am suprapune cu Jocurile Olimpice de iarnă Sepp Blatter preşedinte FIFA