VIDEO Marea schismă a musulmanilor de lângă noi. Arabii acuză: „Muftiul periclitează politica externă a României“

Un grup de musulmani din comunitatea istorică se roagă în Moscheea Carol I din Constanţa

Musulmanii din ţara noastră se împart în două tabere: arabii veniţi recent în România şi turco-tătarii, care trăiesc aici de generaţii întregi. Între cele două facţiuni s-a declanşat în ultima săptămână un conflict în care se amestecă acuzaţii de terorism, bani şi influenţă.

Muftiatul Cultului Musulman din România, condus de muftiul Murat Iusuf, a dat un comunicat, la mijlocul acestei săptămâni, în care atrăgea atenţia cu privire la pericolul pe care îl reprezintă „existenţa, pe teritoriul României, a lăcaşurilor de cult musulman în care se propagă idei religioase necunoscute, lăcaşuri care nu au avizul Muftiatului Cultului Musulman din România“. Muftiul a detaliat, într-o emisiune a postului de televiziune Neptun TV, că nu vrea ca musulmanii de sub oblăduirea sa să fie arătaţi cu degetul în cazul unor atentate teroriste.

Liderii lăcaşurilor de cult nerecunoscute de Muftiat spun că declaraţiile de mai sus sunt vanităţi personale ale muftiului Murat Iusuf şi îl acuză pe acesta că pune în pericol relaţiile externe al României.

Abu Al-Ola Al-Ghithy, liderul fundaţiei islamice Taiba şi al unei moschei din cartierul bucureştean Colentina, vorbeşte despre o perioadă în care Muftiul frecventa moscheile pe care azi le înfierează: „Muftiul a fost alături de noi mai bine de 10 ani şi primea de la noi, de la fundaţie, multe ajutoare. Atunci, dacă noi promovăm un islam radical, de ce primea de la noi? De ce venea la moscheea noastră, la fundaţia noastră, la filialele noastre? Şi nu zic că cerşea. Dar cerea într-un mod frumos şi fundaţia acoperea nevoile lui“.

DOCUMENTAR România musulmană

Autorităţile româneşti ne cunosc foarte bine. Niciodată n-am reprezentat un semn de întrebare pentru siguranţa naţională. Din contră, am fost pro-siguranţa naţională mai mult decât domnul muftiu. Noi am participat la mai multe acţiuni în care am dovedit că suntem alături de poporul român Abu Al-Ola Al-Ghithy, liderul Fundaţiei islamice Taiba

Muftiul Murat Iusuf a declarat într-un interviu pentru postul de radio Europa FM că a fost ameninţat cu moartea de liderii fundaţiilor arabe. El a luat măsura de a-i exclude din comunitate pe liderii religioşi care au studiat la şcoli islamice din ţări precum Siria, Egipt, Arabia Saudită sau Iordania.

Demirel Gemaledin, preşedintele Ligii Islamice şi Culturale din România, a studiat religia islamică în Siria şi Iordania. Astfel, el a fost exclus din funcţia de imam al geamiei Bucureşti.

„M-am trezit cu o hârtie oficială din partea muftiatului prin care se arăta că persoanele care au studiat în ţări precum Siria, Iordania, Arabia Saudită sau Egipt sunt persoane care au o gândire radicală întrucât au studiat în ţări unde există această gândire extremistă şi de aceea dorim să nu li se recunoască aceste diplome. Ei bine, eu am fost catalogat din partea muftiului ca fiind un extremist, un terorist! Eu care eram un imam al comunităţii Bucureşti. După această hârtie a urmat şi desfacerea contractului de muncă. Am încercat pe căi oficiale, dând în judecată instituţia, să aflu motivul, ce dovezi a avut că eu sunt radical, că eu sunt terorist şi că am această gândire. Toate încercările mele nu au avut niciun rezultat“, ne-a spus Demirel Gemaledin. El a mai adăugat că în Egipt – una din ţările de pe „lista neagră“ a muftiului - se află cea mai prestigioasă universitate din lumea islamică, Al Azhar: „Cum poate muftiul să suţină că o asemenea şcoală este radicală?“

Abu Al-Ola Al-Ghithy spune că atitudinea muftiului strică relaţiile României cu ţările incriminate: „În momentul în care el atacă state ca Arabia Saudită, Egipt, Siria, Iordania, cum că aceste ţări învaţă islamul radical… asta înseamnă un conflict de politică externă cu România. El, ca reprezentant al Muftiatului din România, atacă ţari care au relaţii cu România. Deci, acest muftiu nu este un muftiu înţelept!“.

Fundaţiile şi moscheile arabilor funcţionează ca ONG-uri şi sunt finanţate prin donaţiile oferite de musulmanii care le trec pragul.

Conducătorii moscheilor nerecunoscute de muftiu vor să-şi facă muftiatul lor, separat de cel care există acum. „În momentul în care muftiul nu vrea să întindă mâna către comunitatea musulmană care nu este tătară sau turcă şi o marginalizează, o ignoră… atunci noi trebuie să căutăm altă sursă în care să simţim că suntem bine primiţi“, spune Al-Ghithy. El mai semnalează şi faptul că Murat Iusuf a fost ales în funcţia de muftiu pentru al treilea mandat consecutiv după nişte alegeri nereprezentative pentru întreaga comunitate musulmană. Muftiul e ales numai de imamii recunoscuţi de Muftiat. „Dacă ar fi ales de întreaga comunitate, domnul Iusuf n-ar obţine nici 1%“, spune Al-Ghithy.

70.000 de musulmani trăiesc în România

Ahmed Mazhar, liderul fundaţiei islamice „Semiluna“ e de acord cu alegerea muftiului din rândul comunităţii istorice, dar spune că Muftiatul trebuie să-şi lărgească câmpul vizual pentru a cuprinde şi musulmanii veniţi mai recent în România sau românii care s-au converit la islam. „Eu mă lupt să fiu membru din această comunitate. Ce hotărăşte muftiul aia fac, îl recunosc ca şef spiritual atât timp câte el recunoaşte că sunt membru din această comunitate. Dar Muftiatul vrea să controleze tot însă nu-i recunoaşte pe toţi. Aici trebuie să intervină autoritatea română. Altfel, dacă eu nu sunt recunoscut ca membru al comunităţii, atunci muftiul nu trebuie să supravegheze moschea în care merg eu“, spune Ahmed Mazhar.

Alarma trasă de muftiu cu privirle la moscheile în care se predică idei prericuloase nu a fost până acum confrimată de serviciile de specialitate din România. Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorisma a efectuat în urmă cu câţiva ani descinderi la casele liderilor fundaţiilor islamice, printre care şi Taiba. În urma percheziţiilor nu s-au luat nicio măsură împotriva membrilor acestor fundaţii

CITIŢi ŞI: România musulmană. Un tablou complet al islamului de lângă noi

Satul islamic. Reportaj din singura localitate majoritar musulmană din România

România prin ochii musulmanilor: „În nicio ţară europeană n-am găsit atâta toleranţă“

Poveştile unor români convertiţi la islam: „Am plecat acasă plângând de fericire“