Trasplantul de plămâni în România, un război pe bani şi influenţă în care se invocă competenţa
0
Singurul centru pentru efectuarea transplantului de plămâni în România ar fi fost acreditat de Agenţia Naţională de Transplant sub presiune politică, susţine Ministerul Sănătăţii. Din acest motiv, instituţia nu dă undă verde Spitalului Sfanta Maria din Capitală pentru demararea procedurilor de transplant de plămân şi preferă să-i trimită pe pacienţi la Clinica AKH din Viena. Experţii spun că la mijloc este vorba de foarte mulţi bani.
Situaţia transplantului pulmonar în România rămâne incertă deşi o unitate medicală din Capitală a primit încă din primăvară acreditare să facă astfel de intervenţii. Ministerul Sănătăţii refuză să elibereze avizele necesare pentru ca Spitalul Sfânta Maria să facă astfel de operaţii pe motiv că nu are medici pregătiţi şi nici compartiment de pneumologie.
Din acest motiv între conducerea Ministerul Sănătăţii şi cea a Spitalului Sfânta Maria s-a declanşat un adevărat război al declaraţiilor. Pe de o parte, ministrul Vlad Voiculescu susţine că acreditarea spitalului a fost dată „sub presiune politică”, iar de partea cealaltă medicul Narcis Copcă, managerul unităţii sanitare susţine că „acreditarea s-a întâmplat perfect legal”.
Experţii în Sănătate explică însă că miza acestui scandal este una cât se poate de mare, la mijloc fiind vorba de foarte mulţi bani: „Odată intrat în circuitul unităţilor care fac transplant, Spitalul Sfânta Maria ar trebui să primească şi fonduri pentru efectuarea acestor proceduri, în funcţie de numărul de bolnavi care ar fi transplantanţi. Iar pentru un singur pacient statul ar trebui să dea 90.000 de euro”, arată aceştia.
Asta în condiţiile în care unitatea medicală este un spital clinic care aparţine de Primăria Capitalei şi care acordă servicii pentru mai multe specialităţi printre care se numără boli infecţioase, cardiologie, nutriţie şi boli metabolice, medicină internă, nefrologie, oncologie medicală, pediatrie, pneumologie, psihiatrie, etc.
Iar în Bucureşti există deja un centru specializat în bolile pulmonare, Institutul Marius Nasta, care şi-a anunţat încă din 2012 intenţia de a face transplant de plămâni, dar ai cărui medici recunosc că spitalul nu dispune de infrastructura şi aparatura necesare.
„E o bătălie pe bani, vorbim practic de înregimentarea Spitalului Sfânta Maria într-un program naţional. Dacă are deja acreditare, nu poţi să te joci, iar dacă Ministerul Sănătăţii constată că a fost dată pe criterii politice să sesizeze Parchetul pentru abuz în serviciu, altfel să se abţină de la a face asemenea comentarii”, a explicat doctorul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice Române (SAR), arătând că România nu şi-ar putea permite să finanţeze două centre de transplant pulmonar. Asta pentru că nici numărul celor care necesită asemenea intervenţii nu este unul foarte ridicat – cam 20 de persoane, cu cancere pulmonare foarte avansate, ar trebui să intre în acest circuit.
Voiculescu: „Acreditarea a fost obţinută sub presiune politică”
Înainte de a anunţa că nu va da avizele necesare pentru operaţiile de transplant spitalului Sfânta Maria, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a trimis Corpul de Control la Agenţia Naţională de Transplant, pentru a vedea modul în care instituţia a acordat acreditarea. După verificarea documentelor, autorităţile au ajuns la concluzia că spitalului îi lipsesc nu doar echipamente medicale necesare pentru astfel de operaţii, ci mai ales medicii care să le facă.
„Este adevărat că ANT a acreditat Spitalul Clinic Sfânta Maria în luna martie 2016 în urma unui raport de evaluare din februarie, reprezentantul ANT care a întocmit întreaga documentaţie pentru acreditarea acestui centru de transplant de plămân fiind un asistent medical din Timişoara. De asemenea după ce a fost acreditat, spitalul a constatat că nu poate avea grijă de pacienţi după operaţie pentru că în spital nu există un compartiment de pneumologie, înfiinţarea lui fiind obligatorie”, a explicat Vlad Voiculescu, adăugând că riscurile majore la care sunt supuşi aceşti pacienţi apar mai ales după intervenţie.
Acelaşi lucru l-a arătat şi Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România. „Nu de puţine ori au murit pacienţi cu plămân transplantat pentru că nu au reuşit să ajungă la Viena, pentru monitorizare. Lupta cea mai mare nu e în blocul operator, ci după operaţie”, a explicat Tache.
„Eu, una, nu cred că e cea mai bună variantă, la Sfânta Maria nu există secţie de pneumologie şi nici medici specializaţi în transplant. E mai bine pentru bolnavi să îi trimitem afară”, este de părere şi doctorul Carmen Panţiş, coordonator de transplant în judeţul Bihor şi medic anestezist la Spitalul Judeţean Oradea. „Nu cred că ar vrea cineva să fie operat de un medic care e acum puţin la Hanovra şi ar putea să vină sigur dacă prinde un avion”, a completat ministrul Sănătăţii, arătând cu degetul spre lipsa de specialişti din spital.
Reacţia conducerii Spitalului Sfânta Maria din Capitală
„În loc să primim o o medalie pentru ce am reuşit să facem, am ajuns să fim huliţi”, a reacţionat medicul Narcis Copcă, managerul Spitalului Sfânta Maria. Chirurgul a arătat, pentru „Adevărul”, că de când a primit acreditarea de la Agenţia Naţională de Transplant a făcut numeroase solicitări către conducerea Ministerului Sănătăţii pentru a primi avizele necesare, dar şi pentru a beneficia de bugetul necesar astfel încât pacienţii care sunt pe liste să poată fi transplantaţi de „cei 25 medici, între care chirurgi, anestezişti şi asistenţi medicali special pregătiţi în Hanovra”.
„Sunt 10 pacienţi care sunt pe listă, tineri, care aşteaptă un plămân. Clinica AKH a făcut un singur transplant de la începutul acestui an, asta în condiţiile în care România a trimis 14 plămâni în străinătate, ajungând la alţi pacienţi din Europa şi nu la ai noştri. Asta deşi legea spune să tratezi, în primul rând, pacienţii din ţara ta. La toate adresele pe care le-am făcut, Ministerul Sănătăţii nu a răspuns în niciun fel, nu a venit să facă vreo inspecţie, să verifice, aşa cum era normal”, a explicat doctorul Narcis Copcă care susţine că ar colabora pentru activitatea de transplant şi post transplant cu alte trei unităţi sanitare din Capitală, respectiv cu Spitalul Elias, Spitalul Colentina şi Institutul Matei Balş, fiind semnate deja hârtii în acest sens.
Zota: „Inspectorii au considerat că spitalul întrunea toate condiţiile”
În ceea ce priveşte modul în care a fost acreditat centrul în primăvara acestui an, medicul Victor Zota, coordonatorul naţional de transplant, susţine că spitalul îndeplinea toate condiţiile necesare atunci când inspectorii de la ANT şi cei de la Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti au mers în control. Cu toate acestea ministrul Sănătăţii susţine că „sunt indicii serioase că acea acreditare nu a fost făcută în mod judicios”.
„La Spitalul Sfâna Maria există, de asemenea, alte probleme care mă fac să cred că transplantul de plămâni în România, la Sf. Maria, nu este ceva ce ne-am putea dori şi ar pune viaţa pacienţilor”, a mai declarat ministrul.
Dacă pe parcursul anului 2015 au fost transplantaţi cinci pacienţi, în cele 11 luni din 2016, un singur român a avut norocul de a ajunge în clinica vieneză pentru a beneficia de un nou organ. Lista este însă mai lungă, depăşind 10 zece persoane care în momentul de faţă respiră cu ajutorul aparatelor şi speră, zilnic, să abiă şansa de a pleca în străinătate pentru tratament.
Indicaţia de transplant pulmonar o dă Institutul Marius Nasta
În prezent, alte patru dosare ale unor pacienţi care au nevoie de transplant pulmonar au primit finanţare, bolnavii urmând a fi transplantaţi în clinica AKH. Indicaţia de transplant o dau, în momentul de faţă, medicii de la Institutul Marius Nasta din Capitală, după cum a explicat medicul Irina Strâmbu, purtător de cuvânt al unităţii sanitare.
„Marea majoritate a acestor pacienţi sunt investigaţi la noi şi ajung să fie trimişi într-un centru străin. Am încercat şi noi să dezvoltăm un centru de îngrijiri post transplant şi chirurgii noştri au fost trimişi în străinătate, pentru a se instrui. La fel şi anesteziştii. Însă, prima dificultate este legată de clădire, care nu este propice pentru aşa ceva, finanţarea a fost înceată şi am rămas în urmă. Apoi, nu avem aparatura necesară. Din 2012 s-au făcut paşi. Aveam pacienţii, aveam doctorii dar nu aveam infrastructura necesară”, a explicat pneumologul.
Se încarcă comentariile...
