Trândăvia omoară meseria. De ce muncesc românii mult şi produc puţin

Productivitatea românilor este cea mai scăzută din Europa, deşi suntem printre naţiile care muncesc cel mai mare număr de ore pe săptămână. Experţii spun însă că cei mai mulţi dintre noi avem tendinţa „să lăsăm pe mâine ce putem face azi”

Românii lucrează mult şi prost. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Ipsos Mori pentru Microsoft care arată că aproximativ 15% din români lucrează 51 de ore pe săptămână sau mai mult, procent aproape dublu faţă de media europeană de 9%.  În acelaşi timp, datele Eurostat arată că rata productivităţii în România era de 5,6 euro/oră, adică de şase ori sub media europeană şi de aproape 12 ori mai mică decât rata productivităţii în Norvegia (59 euro/oră). Mai mult, studiul arată că angajatorii români nu prea creează condiţii pentru a creşte rata productivităţii şi că doar maximum 10% din angajaţii români utilizează un smartphone oferit de angajator, aceasta fiind rata cea mai scăzută din Europa, după Ucraina.

„ 38% din angajaţi vin cu laptopurile de acasă, în timp de 30% vin chiar cu desktopurile personale şi utilizează telefoanele personale. De asemenea, România este ţara europeană cu cel mai mare număr de angajaţi nevoiţi să fie prezenţi la birou, 81% faţă de Norvegia – 51%”, mai spun realizatorii studiului.

"Atâta timp cât România produce mai mult materie primă, iar tehnologia rămâne învechită, nu vom ajunge din urmă productivitatea economică occidentală. O mare parte din angajatorii români au rămas în secolul XX. De asemenea, la cifrele acestea contribuie şi ponderea populaţiei rurale", a comentat datele Eurostat sociologul Marian Preda, prodecan al Facultăţii de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. În ceea ce priveşte munca de la birou, Preda spune că sunt meserii care nu necesită prezenţa obligatorie de câte 8 ore pe zi la birou. Chiar există studii care arată că productivitatea în domenii precum serviciile este direct afectată de astfel de reguli rigide şi că angajaţii nu ar trebui limitaţi de ele, ci lăsaţi să muncească oricând vor şi pentru cât este nevoie ca să ajungă în timp util la rezultatul dorit.

"La noi e mai greu să schimbi percepţia că este obligatorie prezenţa la birou ca să muncească angajaţii. Şefii români au şi un stil mai autoritar, îi supraveghează mai îndeaproape pe angajaţi, ştiţi zicala «ochiul stăpânului îngraşă vita». Însă, este mai important în ceea ce priveşte productivitatea ca angajatul să-şi îndeplinească task-urile, nu cât stă la muncă şi de unde lucrează", este de părere Preda.

La rândul său, sociologul Alfred Bulai spune că problema cu productivitatea angajaţilor în România este natura meseriilor, ţara noastră fiind în continuare preponderent agricolă. "Problema noastră este că nivelul de calificare este redus fiindcă o parte imensă din populaţie lucrează în agricultură", a spus Bulai.

Psiholog: Este o lipsă de motivaţie, şi de responsabilitate

Însă românii au o deprindere pe care mai mulţi specialişti au semnalat-o, de a trage de timp şi a lăsa pe mâine ce se poate face azi. În ideea că "se poate şi aşa", din lene şi lipsă de motivaţie, românii nu depun efort să muncească pentru a produce mai mult şi mai bine.

Psihologul Mihai Copăceanu spune că românii pot să muncească, lucru dovedit de milioanele de conaţionali care au plecat să muncească în străinătate, însă în ţară, s-a păstrat în mare tradiţia de a lăsa lucrurile pe ziua de mâine. "Românii îşi găsesc scuze pentru lipsa profitului, nu e vina lor. Numai dacă ne uităm în sistemul de Educaţie şi în companiile de stat vedem sistemul «lasă că se poate şi aşa», fiindcă «aşa au stat lucrurile dintoteauna». 

Este o lipsă de motivaţie şi de responsabilitate, nu ne asumăm să creştem productivitatea, să evoluăm. Mai e şi înclinaţia spre chiul, nepotismul, mediocritatea de la locul de muncă. Managerii ar trebui să vină cu soluţii, a atras atenţia Copăceanu.

La rândul său, psihologul Diana Ioaneş spune că lenea românilor vine din lipsa motivaţiei financiare şi că cei mai mulţi români nu-şi iubesc meseria, fiind o alegere făcută în tinereţe când nu ştiau ce vor să facă, ce le place sau ce li se potriveşte.

În schimb, sociologul Alfred Bulai nu crede că este neapărat vorba de lene, fiindcă cel puţin în străinătate am dovedit că suntem  o forţă de muncă muncitoare, ce-i drept, şi condiţiile financiare sunt mai bune. " Munca noastră nu e eficientă pentru că e slab calificată. Avem o cultură de supravieţuire care ne ajută să ne adaptăm mai uşor la situaţii diverse pe piaţa muncii, iar numărul mare de români care lucrează în străinătate demonstrează asta", a spus Bulai.

Studiu: Lenea e genetică

Cercetătorii americani de la Universitatea din Colorado au descoperit că tendinţa de lenevire este influenţată de factori genetici. Potrivit unui studiu realizat de aceştia şi publicat anul trecut în jurnalul „Psychological Science“, lenea pare a fi un fenomen modern. Bazându-se pe asemănările comportamentale dintre gemeni, cercetătorii au ajuns la concluzia că lenea poate fi, într-adevăr, genetică şi că, se pare, este strâns legată de impulsivitate. Cercetătorii au mai explicat şi că lenea este un rezultat nedorit al evoluţiei, al deciziilor impulsive. „Dacă învăţăm mai multe despre mecanismele lenei, putem dezvolta intervenţii care să o prevină şi, astfel, vom reuşi să ne depăşim tendinţele ingrate de a fi distraşi şi de a pierde din vedere lucrurile importante“, a declarat autorul studiului, Daniel Gustavson, citat de CNN.