STUDIU Ce pierderi au patronii dacă angajaţii lipsesc de la muncă

Un angajat care lipseşte de la locul de muncă provoacă o cheltuială de peste 700 de euro patronului. Aşa se arată într-un studiu publicat recent de PwC România. Cu toate acestea, salariaţii susţin că petrec prea mult timp la serviciu şi că au nevoie de mai multe zile libere.

Concret, cercetarea arată că cele mai mari pierderi le înregistrează angajatorii din industria farmaceutică, în timp ce pierderile cele mai mici se înregistrează în domeniul retail. Acelaşi studiu arată că cei care lipsesc cel mai mult de la locul de muncă sunt tinerii, spre deosebire de angajaţii cu experienţă, care preferă să respecte programul şi care încearcă să nu absenteze.

„Rata absenteismului din România, care include absenţele nemotivate cât şi pe cele din motive medicale, este similară cu cea din regiune. Chiar şi aşa, absenteismul continuă să genereze costuri semnificative pentru organizaţii, astfel că devine din ce în ce mai importantă explorarea de către angajatori a cauzelor absenteismului”, a declarat Horaţiu Cocheci, reprezentant al PwC România.

Angajaţii din industria farmaceutică, mai puţin productivi decât înainte

Dacă în studiu se arată că angajaţii din sectorarele retail şi producţie industrială sunt din ce în ce mai performanţi, la polul opus se găsesc cei din industria farmaceutică dar şi cei care lucrează în bănci, subliniază cercetarea.

Spre exemplu, Gabriel Chicioreanu, specialist în resurse umane, a explicat pentru „Adevărul”, că timpul petrecut de angajaţi pe reţelele sociale este proporţional cu lipsa angajabilităţii din partea acestuia. Pe de altă parte, există şanse ca sarcinile sale de serviciu să fie prea puţine.

„Dacă îţi dau trei lei pentru ca tu să faci un serviciu şi tu nu îţi îndeplineşti sarcinile pentru care eşti plătit, e firesc să fii taxat pentru asta. Există şanse ca la un raport de evaluare să se constate că performanţele angajatului sunt scăzute şi că această scădere a performanţelor are la bază timpul pierdut pe diverse reţele de socializare. Atunci, dacă vorbim de un angajat de care voiai să te dispensezi de mult timp, ai ocazia să-l disponibilizezi. Dacă e un angajat care era performant şi brusc a început să petreacă mult timp pe reţele de socializare, este posibil să aibă anumite probleme personale“, a explicat Gabriel Chicioreanu.

Fondatorul companiei 4Career a mai explicat că ideal ar fi ca angajaţii să nu discute despre problemele lor personale în timpul serviciului, pe diverse canale de comunicare care nu se regăsesc în fişa postului. „Depinde, ce-i drept, şi de gradul de ocupare al unui angajat. Dacă sarcinile de serviciu îi lasă la dispoziţie şi timp pentru stat pe Facebook sau Messenger sau Twitter, înseamnă că gradul de angajare e mic. E uşor să stai în faţa calculatorului şi să te faci că munceşti. Important e ca la final de zi sarcinile să fie îndeplinite“, a comentat Chicioreanu.

Psihologul în companiile mari, o necesitate

Acesta susţine însă că este important să existe şi un psiholog în companie care, în anumite situaţii, să poată sta de vorbă cu un angajat pe care compania nu vrea să-l disponibilizeze. „Trebuie să te uiţi în istoricul angajatului, dacă a avut performanţe şi acum nu mai are, poţi să îi recomanzi să îl vadă un psiholog“, a mai spus specialistul în recrutare.

Chiar şi cei care au elaborat studiul PwC sunt de părere că, pentru a-i motiva pe angajaţi, sunt necesare diverse programe precum trainingurile sau chiar programe care să vizeze starea de sănătate a angajaţilor. Cu toate acestea, companiile îşi regândesc programele de training şi dezvoltare, preferând să investească în programe mai scumpe, arată aceeaşi cercetare.

„Încep să se folosească tot mai mult programe de tip „train the trainer”, care presupun pregătirea angajaţilor proprii pentru livrarea ulterioară a trainingurilor in organizaţie. De asemenea, am observat o orientare tot mai accentuată către programe de dezvoltare profesională şi personală (de tipul coaching sau mentoring), care presupun, de cele mai multe ori, costuri mai mari comparativ cu programele clasice de training”, a declarat şi Nicoleta Dumitru, specialist în resurse umane.