STUDIU Peste 50% din părinţi fac educaţie urlând. Copiii pot fi îmbolnăviţi de agresiunea verbală

Violenţa verbală constantă asupra copiilor activează un hormon de stres care îi afectează atât psihic, cât şi fizic, mergând până la scurtarea speranţei de viaţă, avertizează specialiştii. Părinţii sunt sfătuiţi să înlocuiască urletele cu discuţii şi pedepse pozitive.

În afară de formele de violenţă precum bătaia sau abuzul sexual mai există un tip de violenţă la adresa copiilor trecută cu vederea de obicei şi pe care peste jumătate dintre părinţi o consideră firească. Este vorba de violenţa verbală, atunci când părinţii ridică tonul la copil sau când îl ameninţă. Experţii spun că acest tip de agresiune, este asemănătoare unei terori şi este o problemă gravă la nivelul societăţii, fiindcă un copil expus constant la acest tip de agresiune va dezvolta probleme de sănătate şi de comportament ce pot duce chiar la scurtarea speranţei de viaţă. Mai mult, când vor ajunge adulţi, victimele agresiunii vor aplica asupra propriilor copii acelaşi tratament pe care l-au învăţat acasă, la şcoală sau în orice mediu unde au fost agresaţi verbal.

Un studiu prezentat marţi de UNICEF arată că atunci când un copil face ceva greşit, prima reacţie pe care o au 54% din părinţi este să ridice vocea la ei, iar 11% îi pălmuiesc sau îi trag de păr. Violenţa în familie este percepută adesea ca fiind ceva obişnuit şi 60% din populaţie este tolerantă în ceea ce priveşte comportamentele violente din cadrul familiei. Certurile dintre părinţi se ivesc de obicei din cauza problemelor financiare cu care familia se confruntă, iar situaţia este agravată de lipsa de implicare a persoanelor care asistă la astfel de situaţii.

„Cele mai recente cercetări în domeniul dezvoltării creierului arată că toate formele de violenţă au un impact negativ asupra copiilor. Îi afectează atât în copilărie, cât şi la maturitate. Copiii victime ale violenţei verbale vor avea mai puţină încredere în ei înşişi şi au şanse mai mari să fie temători sau să aibă un comportament violent, să nu se poată concentra la şcoală“, spune Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România, care a lansat marţi o campanie de prevenire a violenţei verbale împotriva copiilor împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) şi Departamentul pentru egalitate de şanse din Ministerul Muncii.

Efectele negative ale stresului

Mai mult, specialiştii spun că în momentul când un copil este supus la acest gen de tratament, organismul reacţionează la stres activând hormonii specifici, precum cortisolul. Cortisolul este un hormon de adaptare, un răspuns al organismului la stres, care accesează energia de rezervă pentru a supravieţui unei ameninţări imediate sau pentru a te pregăti să rezişti unei situaţii extreme. „Organismul expus la stres prelungit e ca o maşinărie suprasolicitată, care ajunge să funcţioneze la nişte parametri anormali, ceea ce poate avea efecte negative de durată. În primul rând afectează imunitatea organismului şi dezvoltarea psiho-emoţională“, a explicat endocrionologul Delia Niţescu.

Psihologii atrag, de asemenea, atenţia asupra efectelor negative ale stresului. „Copilul poate dezvolta tulburări anxioase, diverse somatizări, adică îmbolnăviri la nivelul organelor pe fondul unor vulnerabilităţi şi, evident, le poate scurta durata de viaţă. Stresul şi agresivitatea afectează radical viaţa din toate punctele de vedere şi un astfel de copil trebuie dus la consiliere psihologică“, atrage atenţia psihologul Diana Ioaneş, de asemenea consilier şcolar la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală.

Psihopedagogul Aura Stăculescu spune la rândul ei că un copil abuzat verbal şi supus stresului poate să dezvolte două tipuri de comportament social: fie devine introvertit şi învaţă să tacă, să nu interacţioneze cu cei din jur ca să nu fie abuzat, fie contraatacă şi devine teribilist. „Unii copii dezvoltă ticuri, se pot îmbolnăvi, stresul le provoacă vărsături sau dureri de burtă. Ei nu îşi dau seama că sunt stresaţi, ei trăiesc în condiţii pe care le iau ca atare şi ajung să le considere normale“, explică Stănculescu.

Părinţii agresivi, victimele propriilor părinţi

Psihopedagogul Yolanda Creţulescu este de părere că adulţii au un comportament agresiv faţă de copii fiindcă aşa au învăţat şi ei acasă când erau mici. „Au învăţat ce înseamnă presiune, frică, autoritate şi ierarhizare de la părinţii lor şi au dat mai departe copiilor ceea ce ştiau şi ei. De asemenea, părintele răspunde cu agresivitate când nu mai are argumente raţionale şi mai există cazul părinţilor performeri care au nevoie de prestigiu personal şi se folosesc de propriii copii pentru asta. Cer performanţă de la ei şi când aceştia nu mai pot, reacţionează agresiv“, a explicat Creţulescu.

Organismul expus la stres prelungit e ca o maşinărie suprasolicitată, care ajunge să funcţioneze la nişte parametri anormali, ceea ce poate avea efecte negative de durată, Delia Niţescu, endocrionolog

Părinţii nu trebuie să se impună, ci să comunice

Copiii care sunt victime ale violenţei verbale trebuie duşi la psiholog, spun specialiştii, iar adulţii care îi supun la astfel de tratamente ar trebui să ceară ajutorul la rândul lor. „Când un copil greşeşte cu ceva, nu strigi la el, nu îl loveşti, ci încerci să vorbeşti cu el despre ceea ce a făcut. Copilul trebuie să simtă că relaţionezi cu el, trebuie să îi explici consecinţele acţiunilor sale“, a explicat Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România.

Şi psihopedagogul Aura Stănculescu îi sfătuieşte pe părinţi să fie mai atenţi la nevoile copiilor lor. „Părinţii trebuie să empatizeze cu ei şi să le explice de ce nu este bine să facă un lucru, nu să le impună, trebuie să-i înveţe să aleagă“, spune ea. Psihopedagogul Yolanda Creţescu mai spune că o soluţie ar fi socializarea între copii, fiindcă ei învaţă unii de la ceilalţi şi, dacă aduci la un loc copii din medii diferite, vor cunoaşte şi altceva în afara mediului în care sunt supuşi la stres. Asistentul social Simona Vătavu de la UNICEF spune că este foarte important să se ajungă la familiile care trăiesc în sărăcie, izolate, unde cei mici nu au acces la un alt exemplu de comportament decât cel din familie şi din comunitatea locală.

Expertul în educaţie Alexandra Anton, care a studiat la Universitatea Turku din Finlanda, spune că ar trebui implementat un program anti bullying (împotriva hărţuirii) la nivel naţional, cum se întâmplă în statele occidentale. „În Finlanda, există un astfel de program realizat de Universitatea Turku şi care se aplică la nivel de ţară. Profesorii îi învaţă pe copii despre comportament prin joacă, scenete şi alte activităţi interactive. Însă, un astfel de program trebuie derulat constant, an de an“, a explicat Anton.

Violenţa ascunsă

Specialiştii consideră că numărul de cazuri raportate reflectă doar o mică parte din cazurile de violenţă înregistrate de fapt. Însă raportările sunt în creştere, susţin oficialii. „Există diverse forme de comportamente violente, cazurile cele mai răspândite fiind în comunităţile de romi şi în mediul rural. În perioada 2010 - 2013 a crescut cu şapte la sută numărul de cazuri de violenţă raportate“, a precizat Gabriela Coman, preşedintele ANPDCA.

Ea a atras atenţia că există o toleranţă crescută faţă de violenţă, iar copiii povestesc într-un „mod dezarmant“ despre o tragedie prin care au trecut, pentru că agresiunile li se par normale, atât timp cât în comunitate nimeni nu reacţionează la violenţă. De altfel, şi studiul UNICEF lansat marţi arată că peste 30% dintre părinţi consideră pedeapsa drept un rău necesar şi apelează la ea pentru a disciplina copilul. Mai mult decât atât, peste 27% dintre ei sunt de acord cu expresia „unde dă mama creşte“, iar 16% cred că „bătaia este ruptă din Rai“.

Violenţă în familie. Copil abuzat sexual de tată şi de prietenul lui de pahar

Un copil de doar 5 ani a fost abuzat sexual timp de un an chiar de către părintele său şi de prietenul acestuia. Specialiştii arată că 94% din agresiuni se petrec chiar în familie.

Campanie de prevenire a violenţei asupra copiilor: 94% din cazuri se petrec acasă

Majoritatea cazurilor de abuz asupra copiilor în România au loc în familie, acolo unde ar trebui să fie protejaţi, fenomen de care sunt afectaţi în total 63% din copii, fetele mai ales, arată cifrele oficiale. Cel mai frecvent abuz este neglijarea copiilor, urmată de abuzul emoţional, fizic şi sexual. Pornind de la aceste date îngrijorătoare, organizaţia „Salvaţi Copiii“ a lansat marţi o campanie de prevenire a violenţei în familie.

STUDIU UNICEF: În România, unul din 100.000 de copii se sinucide din cauza tratamentului violent la care este supus

Aproximativ 17% din copiii din 58 de ţări sunt supuşi unor forme severe de pedeapsă fizică precum loviri în cap, urechi sau faţă sau lovituri dure şi repetate, potrivit raportului UNICEF „Ascuns la vedere“, lansat în septembrie. În România, unul din 100.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 şi 19 ani se sinucide din cauza tratamentului violent la care este supus, potrivit studiului.