Reuters: Sistemul feudal de vot românesc - cazul reprezentativ al primarului PSD penal reales

Reuters: Sistemul feudal de vot românesc - cazul reprezentativ al primarului PSD penal reales

FOTO Arhivă

România este constituită din două realităţi „foarte diferite“, dintre care una ghidată de un sistem „aproape feudal“, în care oamenii votează pentru a supravieţui, arată un reportaj al agenţiei de presă Reuters inspirat din cazul primarului comunei Dragomireşti (jud. Dâmboviţa) Dragoş Vlădulescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2014, primarul Dragoş Vlădulescu a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. Cu toate acestea, locuitorii din Dragomireşti l-au reales, mulţi dintre ei fiind convinşi că face o treabă bună.

Potrivit admiratorilor săi, Vlădulescu, primar în Dragomireşti din 2004, a modernizat şi construit şcoli, spitale şi biserici, a iluminat străzile, a conectat comuna la gaze şi a reparat drumurile.

„Am votat pentru el, merită“, recunoaşte Gheorghe Băicoianu, un pensionar de 64 de ani. 

Bărbatul nu pare interesat de problemele cu justiţia ale primarului.

„Nu mă interesează alte probleme, doar ceea ce văd cu ochii mei în localitate“, adaugă el.

Cazul Dragomireşti nu este singular în România, a patra cea mai coruptă ţară din UE în 2016 conform Transparency International, notează Reuters.

Tot în acel an, Partidul Social Democrat (PSD)  al lui Vlădulescu a câştigat alegerile la nivel naţional chiar dacă liderul său, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru fraude în cursul referendumului din 2012.

Relaţie simbiotică

Potrivit sociologului Daniel Sandu, o parte din succesul PSD se datorează relaţiei strânse între guvernele pe care le formează şi primării.

„Într-un fel sau altul, partidul de guvernământ trebuie să-şi menţină controlul asupra acestor primari, pentru că ei aduc voturi, iar primarii au nevoie de partid, pentru că îi ajută să obţină fonduri. Este o relaţie simbiotică“, explică sociologul.

De fapt, toate partidele care s-au aflat la guvernare în România după căderea comunismului au fost acuzate de atribuirea preferenţială a banilor.

De exemplu, guvernul condus de PSD prevede pentru perioada 2017-2020 redirecţionări de fonduri pentru zonele pe care le controlează cu 17% mai mari decât pentru zonele dominate de opoziţie şi cu 40% mai mari decât zonele conduse de liderii minorităţilor etnice.

Sevil Shhaideh, succesoarea lui Dragnea la Ministerul Dezvoltării Regionale, a respins orice acuzaţie de atribuţie preferenţială a fondurilor. Potrivit ei, Programul Naţional de Dezvoltare Locală este axat pe judeţele mai sărace, mai populate şi cu cele mai multe unităţi administrative.

Între timp, Shhaideh, vizată la rândul ei de o anchetă pentru corupţie, şi-a pierdut postul în urma unei remanieri guvernamentale în octombrie 2017.

Sistem „aproape feudal“

Comisia Europeană monitorează evoluţia justiţiei româneşti, iar procurorii sunt concentraţi mai ales asupra cazurilor de corupţie, trimiţând în judecată sute de primari, consilieri judeţeni şi parlamentari din toate taberele.

Majoritatea dosarelor sunt legate de acordarea de achiziţii publice în schimbul mitei, fraudă cu fonduri europene, licitaţii trucate şi conflicte de interese. Cu toate acestea, puţini dintre cei acuzaţi pentru aceste fapte ajung în spatele gratiilor.

Încercările guvernului PSD de a dezincrimina mai multe infracţiuni de corupţie au declanşat cele mai mari proteste stradale din ţară în ultimele decenii. Şi totuşi, PSD, care a câştigat atât alegerile naţionale, cât şi cele locale, se bucură de un sprijin puternic.

„Există două Românii foarte diferite“, spune Daniel Sandu.

O Românie este prosperă şi dinamică, precum cea a capitalei, cealaltă, observabilă mai ales în spaţiul rural, este învinsa tranziţiei. Această a doua zonă este acaparată de un grup de politicieni care a dezvoltat un sistem de conducere „aproape feudal“.

În opinia lui Daniel Sandu, oamenii votează pentru acei primari despre care cred că vor aduce bani pentru comunitatea lor.

„Ei votează ca să supravieţuiască. Aceşti oameni se simt uitaţi, abandonaţi, pierzătorii tranziţiei şi cred că cea mai apropiată formă de supravieţuire este liderul sau partidul cel mai apropiat de ei“, conchide sociologul.

citeste totul despre: