RAPORT România, printre cele cinci ţări europene care nu-şi protejează cetăţenii de fumatul pasiv

România se numără printre cele cinci ţări europene, alături de Cehia, Grecia, Austria şi Slovacia, care nu-şi protejează cetăţenii de fumatul pasiv, deşi principalele cauze de deces în ţara noastră sunt cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare, cancerul şi afecţiunile respiratorii cronice.

Un raport european arată că în România, legislaţia antifumat este incompletă sau pur şi simplu nu se aplică, în timp ce ţări precum Irlanda sau Marea Britanie au implementat cu succes politici antifumat cu rezultate vizibile în privinţa sănătăţii cetăţenilor şi care n-au afectat afacerile.

Statul român, care încasează anual 1,3 miliarde de lei din taxa pe viciu, amână adoptarea legislaţiei internaţionale, în ciuda presiunilor societăţii civile, în timp ce companiile de tutun de pe piaţa locală susţin că o lege antifumat ar conduce la creşterea şomajului şi la falimente în lanţ.

La iniţiativa Parteneriatului Antifumat (Smoke Free Partnership), mai mulţi experţi naţionali şi internaţionali în controlul fumatului au realizat, la Bruxelles, o hartă interactivă, care identifică ţările europene cu cele mai bune performanţe, respectiv cele mai slabe privind legislaţia antifumat.

Mai exact, organizaţia Parteneriatul Antifumat a analizat legislaţia antifumat şi gradul de conformare cu aceasta în 32 de ţări europene (28 de ţări membre UE, Norvegia, Turcia, Islanda şi Elveţia) cu privire la trei zone principale: locurile de muncă, baruri şi restaurante şi transportul public.

Notă: Performanţa fiecărui stat membru UE este marcată pe harta europeană cu o notaţie tip semafor (verde, verde deschis, galben şi roşu). Aceasta permite utilizatorilor să vadă şi să compare măsura în care ţările UE respectă ambele componente, şi anume o legislaţie bună, clară, simplă şi implementarea corespunzătoare a acesteia, conform instrucţiunilor din Recomandarea Consiliului din 2009 privind zonele libere de fumat şi din Ghidul privind Articolul 8 al Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului.

România, exemplu negativ în Europa

Concluziile analizei sunt că România, Cehia, Grecia, Austria şi Slovacia, ţări marcate cu roşu pe hartă, oferă o protecţie redusă sau nicio protecţie împotriva fumatului pasiv, din cauza unei legislaţii slabe sau a neaplicării legislaţiei.

„Legile antifumat reprezintă un mod simplu de a proteja sănătatea cetăţenilor. Cu experienţa acumulată în alte ţări, astfel de legi pot fi implementate direct şi cu costuri reduse. Multe ţări europene, în special Austria, Bulgaria, Cehia, Grecia, Portugalia, România şi Slovacia trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile” a spus Archie Turnbull, Preşedintele Smoke Free Partnership.

Olanda, Belgia, Germania, Polonia, Portugalia, Cipru, Luxemburg, Elveţia, Estonia, Danemarca, Croaţia şi Bulgaria, marcate cu galben pe hartă, îşi respectă doar parţial obligaţiile legale şi oferă o protecţie limitată, din cauza cazurilor de scutiri sau a nerespectării legislaţiei.

Franţa, Italia, Slovenia, Suedia şi Finlanda, marcate cu verde deschis, deşi nu au legi 100% antifumat, asigură o aplicare fermă a legislaţiei şi un procent de conformare care oferă cetăţenilor un nivel ridicat de protecţie.

Ţările în culoarea verde au o legislaţie cuprinzătoare şi bine aplicată, care are ca rezultat cea mai bună protecţie împotriva fumatului pasiv. În această categorie se află în top Irlanda, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Letonia, Islanda, Lituania, Malta, Norvegia şi Turcia. Aceste ţări au implementat o legislaţie puternică de interzicere a fumatului în aproape toate spaţiile interioare - locuri de muncă sau spaţii publice , inclusiv baruri, localuri şi restaurante. Legile sunt bine aplicate şi se bucură de un nivel ridicat de sprijin din partea populaţiei.

„Experienţa din diverse ţări ale lumii arată că singura modalitate de a proteja cu adevărat populaţia împotriva efectelor toxice ale fumatului pasiv este eliminarea completă a fumului de ţigară din toate spaţiile închise. Ştim că în ţările unde au fost adoptate astfel de legi s-a înregistrat o reducere imediată şi substanţială a numărului de cazuri de spitalizare cu infarct miocardic acut” a spus Susanne Løgstrup, de la European Heart Network.

România urmează eşecul spaniol

Reprezentanţii Comisiei Europene susţin că singura abordare eficientă a politicii antifumat este interzicerea completă a fumatului în spaţiile publice închise, în timp ce ţările care au promovat o abordare voluntară în ceea ce priveşte introducerea restricţiilor au eşuat în implementarea legislaţiei.

„Excepţiile prin care fumatul este permis în locuri precum barurile mici complică aplicarea şi întărirea legii. E clar că o legislaţie naţională care conţine multe excepţii este mult mai greu de aplicat şi, de aceea, tinde să fie mult mai puţin eficientă” a declarat Martin Seychell, director general adjunct pentru sănătate şi siguranţă alimentară la Comisia Europeană.

Mai exact, „modelul spaniol” a introdus excepţia „celor 100 mp”: administratorul unui spaţiu public de tipul restaurantelor, cafenelelor, barurilor cu o suprafaţă mai mică de 100 metri pătraţi poate decide ca localul să fie doar pentru fumători. Sistemul nu a funcţionat, iar Spania şi-a revizuit legislaţia, eliminând excepţiile care pot conduce la confuzie sau abuz, iar acum este una dintre ţările cu cea mai eficientă legislaţie în domeniu.

România însă păstrează acest model care a fost sortit eşecului în toate ţările care l-au implementat. Astfel, pentru restaurante şi baruri, atunci când proprietarii sau managerii acestora nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, Legea 349/2002 impune separarea efectivă a spaţiilor, astfel încât cel alocat fumătorilor (izolat şi ventilat corespunzător) să nu depăşească 50% din întreaga suprafaţa destinată clienţilor.

În acelaşi timp, proprietarii sau managerii localurilor cu o suprafaţă destinată clienţilor de sub 100 de metri pătraţi, pot decide ca spaţiile respective să fie alocate exclusiv pentru fumători sau nefumători, cu afişarea corespunzătoare a acestei informaţii. În ceea ce priveşte instituţiile publice, legea prevede interzicerea fumatului în spaţiile comune, de trecere şi în birouri. În acest moment, legea permite fumatul doar în spaţii special amenajate (marcate, dotate şi ventilate corespunzător).

„După şapte ani în care România a aplicat soluţia spaniolă, eşecul este răsunător: avem o legislaţie total inaplicabilă. Deşi se încearcă responsabilizarea inspectorilor Ministerului Sănătăţii şi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pentru eşecul aplicării legii, toţi nefumătorii ştiu foarte bine că fumul nu e un obiect solid şi că are 'prostul obicei' de a se raspândi peste tot; oriunde este un 'spaţiu pentru fumat', este şi miros, şi sursă de tuse, conjunctivită ori iritaţie nazală, dar şi motiv de dispute. Dincolo de aspectele legale, morale, economice, fumatul pasiv este o cauză de boală şi suferinţă ce poate fi evitată fără nici un cost, fără nici un efort; doar printr-o lege corectă, completă, fără compromisuri. Orice compromis, orice 'spaţiu pentru fumat' înseamnă o expunere la o otravă care te îmbolnăveşte şi te omoară lent, dar sigur”, consideră Dr. Magdalena Ciobanu, expert pentru controlul tutunului la Comisia Europeană.

Industria tutunului face lobby puternic în România

Producătorii de ţigarete spun însă că înăsprirea legii privind combaterea efectelor fumatului poate duce la pierderea a 20.000 locuri de muncă şi la înjumătăţirea afacerilor pentru 50% din unităţile care vând ţigarete.

Companiile de profil au depus recent, la Camera Deputaţilor, un punct de vedere referitor la propunerea de interzicere totală a fumatului în spaţiile publice închise şi de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 de metri de spitale şi unităţi de învăţământ.

„Estimăm că, dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% in mediul urban şi 27% in mediul rural. Dat fiind că în Bucureşti există peste 500 unităţi de învăţământ şi peste 100 unităţi medicale, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare (…)“, se arată în documentul menţionat.

Potrivit sursei citate, scăderea traficului de consumatori fumători poate conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse, coşul de cumpărături al unui fumător fiind cu peste 30% mai mare decât cel al unui nefumător.

„Cifra de afaceri va scădea în cuantum egal cu vânzările generate de categoria de ţigarete, iar reducerea volumelor şi a profitului va determina în mod direct scăderea posibilităţilor fiecărui comerciant de a plăti salarii sau de a menţine numărul de angajaţi. Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanţ pentru antrepozitari, angrosişti, transportatori, fiind estimate pierderea a circa 20.000 de locuri de muncă din totalul de circa 40.000 in această ramură economică, pe lanţul de aprovizionare şi distribuţie“, susţin producătorii.

Totuşi, în alte ţări, predicţiile negative ale industriei nu s-au materializat: studii independente, inclusiv un raport al Comisiei Europene, au demonstrat că legile antifumat au avut un efect neutru sau chiar pozitiv asupra mediului de afaceri.

Fumatul dăunează grav sănătăţii

Principalele cauze de deces din România sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare (60% dintre decesele anuale, faţă de 48% media Comunităţii Europene), cancerul (la bărbaţi, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei acest tip de cancer este în continuă creştere) şi bolile respiratorii cronice (fumatul este responsabil de peste 80% din cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC).

Pe de altă parte, consecinţele pozitive ale interzicerii fumatului în spaţiile publice închise sunt demonstrate, spune Susanne Løgstrup, din Reţeaua Europeană a Inimii. 

„Ştim că în cazul în care astfel de legi au fost puse în aplicare, a existat o reducere substanţială  în ceea ce priveşte cazurile de infarct miocardic acut", a declarat expertul, cu ocazia lansării raportului Smoke Free Partnership.

“În condiţiile în care în România peste 73% dintre adulţi nu fumează şi o bună parte dintre ei suferă şi mor prematur prin boli cauzate de fumat, se impune o lege protectivă faţă de expunerea la fum de tutun”, susţine Coaliţia România Respiră, într-un manifest adresat autorităţilor.

Membrii grupului de asociaţii şi experţi în domeniu „Coaliţia România Respiră” susţin că legislaţia actuală încalcă dreptul la ocrotirea sănătăţii, prevăzut de art. 34 din Constituţia României şi libertatea de mişcare, prevăzută de art. 25 din Constituţia României.