Mini-spitale mobile pentru zonele defavorizate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unităţile medicale mobile par să fie soluţia găsită de autorităţi pentru a le asigura investigaţii medicale şi românilor care trăiesc în zone unde nu există spitale sau cabinete de medicină de familie.

Autorităţile se laudă că au găsit soluţia pentru a asigura acces la servicii medicale celor 120.000 de români care trăiesc în zonele defavorizate, unde nu există spitale sau medici de familie. Aceştia vor putea beneficia de unităţile medicale mobile. Iar Ministerul Sănătăţii pregăteşte deja terenul pentru ca aceste cabinete medicale mobile să poată funcţiona inclusiv în contract cu casele de asigurări de sănătate. 

Caravanele vor avea minimum şapte metri pătraţi şi vor conţine, între altele, cel puţin o sală de tratament, un spaţiu de depozitare, instrumentar şi chiuvetă dotată cu apă rece sau caldă. În plus, ca ele să poată funcţiona, proprietarul acestora – instituţie, autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale sau entităţi private – este obligat să obţină o autorizaţie de funcţionare de la direcţiile de sănătate publică. 

„Este dezastru ce se întâmplă în mediul rural, mai ales în localităţile unde pacienţii nu au acces la investigaţii. Şi avem oameni care mor cu zile. Avem nevoie de unităţi mobile”, explică Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, care spune că proiectul de ordin lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii vine cu foarte multe reguli pentru cei care şi-ar dori să înfiinţeze astfel de cabinete mobile.

„Unităţile medicale mobile nu ar trebui să înlocuiască, de pildă, cabinetele medicale. Practic, se doreşte ca acolo unde nu avem medic de familie să fie trimise aceste unităţi medicale mobile, dar nu e corect. Ele pot fi utilizate pentru activităţi de screening şi consultaţii”, a explicat Vasile Barbu, menţionând că presiunea pe sistemul de urgenţă ar putea scădea. 

Afecţiunile pot fi depistate din timp

Astfel, afecţiunile grave vor putea fi depistate din timp prin intermediul unor consultaţii efectuate în unităţile medicale mobile, care trebuie să deţină aparatură şi să respecte anumite condiţii pentru a putea funcţiona. Mai mult, ele vor fi supuse periodic unor controale făcute de direcţiile de sănătate publică, arată proiectul de ordin lansat în dezbatere publică. 

„Aceste unităţi medicale mobile vor rezolva problema accesului echitabil al tuturor cetăţenilor din România la servicii. Pentru acele zone în care nu reuşim să acoperim cu medici de familie sau cu medici specialişti vom organiza caravane. Periodic, se vor deplasa în zonele în care este nevoie de ele”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. 

Acesta susţine că doctorii care vor lucra în unităţile medicale mobile vor fi fie medici de familie, fie medici din ambulatoriu care vor furniza servicii plătite de casa de sănătate în baza unor contracte care vor fi încheiate între unităţile mobile şi autorităţi. În viitorul apropiat, Ministerul Sănătăţii va fi nevoit să achiziţioneze şi aparatură dar şi cabinete mobile. „Nu trebuie să fie un autobuz, ci pot fi şi containere”, a completat Cristian Grasu. 

Unităţile mobile nu înlocuiesc medicul de familie

De cealaltă parte, medicul de familie Gindrovel Dumitra spune că unităţile medicale mobile pot fi de folos în anumite zone unde accesul la medic este dificil. „Unitatea mobilă va putea să fie folosită pentru screeningul de cancer de col uterin atunci când va trebui să facem recoltare pentru pacientele care urmează să intre în program, pentru screeningul de cancer de sân, pentru vaccinări, în situaţii epidemiologice speciale”, arată Gindrovel Dumitra.

În prezent, dacă în mediul urban sunt 35 de medici la 10.000 de locuitori, situaţia este dezastruoasă în mediul rural, unde există doar şase medici la 10.000 de locuitori. Mai mult, 88% din spitalele publice se regăsesc în mediul urban în timp ce 91.7% din cabinetele de familie sunt concentraţi în oraşe. România se prezintă pe ultimele locuri în Uniunea Europeană privind cheltuielile publice pentru sănătate pe cap de locuitor, ceea ce confirmă faptul că sistemul de sănătate suferă de subfinanţare cronică.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite