Intenţie bizară: chirurgul, Dumnezeul care stabileşte lista de priorităţi la transplantul de organe

Chirurgul ar putea fi cel care să decidă ce pacient primeşte un organ FOTO Adevărul

Organele transplantabile ar trebui să fie alocate după criterii pur medicale, matematice, spun specialiştii, care consideră că decizia nu ar trebui să fie la îndemâna medicului chirurg care face transplantul, aşa cum prevede un proiect de lege al Ministerului Sănătăţii.

Se dă liber la abuzuri în domeniul transplantului. Asta după ce un articol dintr-un proiect de lege prevede că cel care selectează beneficiarul unui transplant este chiar şeful echipei care efectuează intervenţia medicală: chirurgul. 

Semnalul de alarmă este tras de fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, care subliniază că va exista şi mai puţină transparenţă în alocarea de organe dacă o astfel de modificare intră în vigoare. Chiar şi specialiştii care activează în domeniul transplantului susţin că decizia nu ar trebui să-i aparţină chirurgului, mai ales că nicăieri în Europa nu există o astfel de regulă. 

Spre exemplu, în străinătate alocarea are la bază două principii generale: urgenţa, determinată într-un mod obiectiv şi transparent şi rezultatul aşteptat. „De îndată ce un donator devine disponibil în zona Eurotransplant, laboratorul cel mai apropiat determină grupa de sânge al donatorului şi caracteristicile ţesutului. Toate informaţiile medicale relevante despre donator, precum şi informaţii despre organele specifice sunt transferate în baza de date Eurotransplant. 

Eurotransplant generează o listă de potrivire pentru fiecare organ. Lista de potriviri este generată de un algoritm computerizat care ia în considerare toate criteriile medicale şi etice”, spune fostul ministru al Sănătăţii.

Cum se aleg receptorii în România

Prin urmare, nu chirurgul alege. Asta nu se întâmplă nici în România, unde cei care îi selectează pe receptori sunt, în cazul transplantului renal, nefrologii de transplant, arată academicianul Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal de la Institutul Fundeni din Capitală. „Nu şeful echipei de transplant hotărăşte cine se transplantează, ci nefrologii de transplant. Este matematică pură, aici nu poţi să intervii cu subiectivisme sau cu favoritisme. Nu se poate. Dacă eşti corect medical şi dacă vrei să îi faci un bine acelui bolnav, nu faci aşa ceva. Pentru că, în loc să-i faci bine poţi să îi faci un mare rău”, a explicat, pentru „Adevărul”, academicianul Sinescu.

Potrivit acestuia, în momentul în care există un donator în moarte cerebrală, unul dintre nefrologii de transplant de la centrul bucureştean caută în lista de aşteptare, asta după ce coordonatele imunologice ale donatorului au fost stabilite. 

„Intră în listă, a noastră a ajuns la 600 de pacienţi, şi vede cu cine se potriveşte. Dacă ajunge la concluzia că se potriveşte cu patru persoane de pe listă, le caută la telefon şi le cheamă pentru a li se face investigaţiile. De pe lista de aşteptare se iau cei care au compatibilitatea cea mai bună şi care au probabilitatea cea mai mare de a primi un rinichi care să funcţioneze în organismul lor”, a continuat chirurgul. 

Ce criterii sunt luate în calcul

Potrivirea trebuie să fie de la 100% la minimum 50%, notează Sinescu, arătând că sunt multe criterii care se iau în calcul atunci când se face selecţia potenţialilor receptori. „În principiu nu se face transplant renal dacă este mai puţin de 50% potrivire imunologică între receptor şi donator dat fiind faptul că probabilitatea ca organismul să respingă rinichiul este mare”, a precizat academicianul Sinescu. 

Pe lângă faptul că grupa sanguină majoră trebuie să fie compatibilă la receptor, vârsta e un alt criteriu care se ia în calcul, la fel şi prezenţa anticorpilor în organism. 

„Fiecărui criteriu, în funcţie de ce a stabilit Agenţia Naţională de Transplant, i se acordă un număr de puncte. Apoi se adună aceste puncte şi în ordinea punctajului, dacă se merge pe această regulă, se stabileşte o ierarhie şi se cheamă pacienţii. Aceste criterii trebuie luate în calcul gândind doar din perspectivă medicală şi nu altfel, şi dând prioritate, evident, copiilor, ei sunt prima opţiune. Trebuie să respectăm protocoalele”, a mai spus şeful Centrului de Uronefrologie şi Transplant Renal de la Institutul Fundeni. 

Cum este în străinătate

Nici în străinătate alocarea de organe nu o decide şeful echipei de transplant, spune şi Carmen Panţiş, coordonatorul de transplant din Bihor. 

„În Eurotransplant există liste de aşteptare şi fiecare pacient primeşte un cod cuiant. Dar lista de aşteptare nu este gestionată de şeful echipei de transplant. Este nefiresc ca un chirurg care face transplantul să decidă la cine să meargă organul. Treaba lui este să facă transplantul, asta e logica lucrurilor în toată Europa. Nu e problema chirurgului, ci e problema celor care ţin lista de aşteptare, a nefrologilor, a gastroenterologilor. Sunt nişte criterii foarte clare, nişte criterii de urgenţă, nişte scoruri care se aplică şi în funcţie de care sunt aleşi beneficiarii transplantului”, a declarat, pentru „Adevărul”, medicul anestezist. 

Susţine că, în schimb, şeful echipei de transplant este obligat să decidă dacă organul prelevat este eligibil, dacă este bun de transplant. „Care este receptorul care va intra în sală decide o cu totul altă echipă. Aşa trebuie să fie”, spune doctorul Carmen Panţiş.