Femeile din România, în cifre: statut social, joburi, familie, educaţie, maternitate

Populaţia feminină din România este mai mare decât populaţia masculină, dar este şi mai îmbătrânită, arată o stituaţie a Institutului Naţional de Statistică.Doar 45,8% dintre femei au vârstă cuprinsă între 15 şi 49 de ani, iar speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2015, a fost de 78,90 ani. 21,2% dintre femei au lucrat, în 2015, în agricultură.

Din cele 19,76 milioane de persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10, 11 milioane erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente, arată Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai multe femei locuiesc la în oraş, respectiv 5, 5 milioane, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane, iar în mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%.

Populaţia feminină este îmbătrânită

Totodată, arată raportul INS, populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. 

Astfel, vârsta medie naţională este de 41,5 ani, iar vârsta medie feminină este 43,1 ani, iar vârsta medie masculină este 39,9 ani.

Cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş. Totodată, cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5 % din totalul femeilor de 65 ani şi peste).

Numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 49 an (vârstă fertilă) 4.628.478 persoane, potenţialele mame reprezentând astfel 23,4% din totalul populaţiei rezidente la 1 ianuarie 2016, 45,8% din totalul populaţiei feminine.

Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea. 

Judeţele cu cele mai fertile femei

Cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă 15-49 ani) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (58,6‰), Suceava (53,8‰) şi Bistriţa-Năsăud (53,6‰), iar cele mai scăzute în Gorj (32,1‰) şi Olt (34,9‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 42,4 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă 15-49 ani, mai arată INS.

Totodată, în anul 2015, numărul de născuţi-vii (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 197.491 copii, rezultând o rată a natalităţii de 10 născuţi-vii la 1000 de locuitori.

În 2015, a crescut natalitatea în comparaţie cu 2014.

„În anul 2015, faţă de anul 2014, rata natalităţii a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Astfel, în anul 2015 rata natalităţii a crescut în mediul urban de la 9,8‰ în anul 2014, la 10,2‰, iar în mediul rural de la 9,5‰ în anul 2014, la 9,7‰. În anul 2015, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban, la fel ca în 2014”, mai arată raportul.

Vârsta medie a mamei

Vârsta medie a mamei la naştere a fost în 2015 în creştere faţă de 2014, de aici concluzia femeile amână cât mai mult naşterea. Astfel, în 2015, vârsta medie a mamei la naştere  a fost 28,3 ani şi la prima naştere de 26,9 ani, spre deosebire de anul precdent când media de vârstă a fost de  28,2 ani şi respectiv 26,8 ani.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani).

Creşte numărul mamelor cu studii superioare

Cifrele Institutului Naţional de Statistică arată că, deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (38,7%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anii anteriori (41,8% în anul 2014). Un procent de 48,5% născuţi-vii au avut mame salariate. 

În anul 2015, în mediul rural, 56,4% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 24,3% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice. 

Totodată, în anul 2015 continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie, cel puţin studii universitare (28,1%), cât şi ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu, profesional, liceal şi postliceal (36,7%).

Nunţi şi divorţuri

În anul 2015, rata nunţilor a fost de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori, iar vârsta medie la căsătorie cunoaşte o tendinţă de creştere, ajungând în 2015 la 29,1 ani la femei şi 32,5 ani la bărbaţi. 

Divorţurile se menţin la un număr scăzut, cu o rată a divorţialităţii  de 1,42 divorţuri la 1000 locuitori.

Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa 35-39 ani au avut cea mai mare pondere (19,9%) din numărul femeilor care au optat pentru această soluţie. Vârsta medie la divorţ a fost de 37,8 ani pentru femei si 41,4 ani pentru bărbaţi.

Cele mai multe femei lucrează în agricultură

Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:

- 1,7% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;

- 19,8% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;

- 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;

- 6,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;

- 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;

- 21,2% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;

- 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;

- 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.