Sindicatul Sanitas cere demisia lui Eugen Nicolăescu. Ministerul Sănătăţii susţine că nu se schimbă destinaţia spitalelor

Sanitas cere demisia lui Nicolăescu din cauza proiectului de lege privind statutul spitalelor FOTO Adevărul

Reprezentanţii sindicatului Sanitas Bucureşti au cerut demisia ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, după ce negocierile în ceea ce priveşte modificarea statutului spitalelor, care ar urma să devină instituţii autonome, au eşuat. Totuşi, ministerul a venit cu o serie de propuneri, pe care le-a înaintat sindicatului.

„Nu se schimbă destinaţia spitalelor. Unităţile sanitare nu se înfiinţează sau desfiinţează decât prin Hotărâre de Guvern, prin decizia Guvernului”, se arată într-un comunicat e presă al Ministerului Sănătăţii.

Potrivit aceluiaşi document, se modifică structura Consiliului de Administraţie propusă în forma actuală a proiectului, în sensul reducerii de la 3 la 2 a numărului reprezentanţilor care au responsabilitatea managementului (autorităţi locale). De altfel, ministerul va elabora normativele de personal, care vor fi obligatorii, pe activităţi, astfel încât să fie garantat un minim de personal.

„Salarizarea personalului preluat în cadrul noii forme de organizare se face pornind de la un minim prevăzut potrivit legii salarizării personalului medical, iar contractul colectiv de muncă va reprezenta un cadru de asigurare a unei relaţii corecte cu angajatorii”, se arată în comunicat.

Legat de dezvoltarea spitalelor, aceasta se va putea face din fonduri de investiţii şi din fondurile rezultate din recuperarea TVA, prin noile forme de organizare spitalele pilot putând fi plătitoare de TVA. În plus, o altă propunere înaintată de Ministerul Sănătăţii este ca din consiliul de administraţie al spitalelor pilot să facă parte o persoană desemnată de sindicatele reprezentantive din unitate.

Sanitas Bucureşti cere demisia lui Nicolăescu

La rândul lor, reprezentanţii sindicatului Sanitas Bucureşti au respins în continuare ideea de transformare a spitalelor în SRL-uri, asociaţii sau fundaţii, fiind hotărâţi să continue mişcările de protest. De asemenea, aceştia au cerut demisia lui Eugen Nicolăescu, ministrul Săntăţii.

„Reprezentanţii Federaţiei Sanitas din România au respins categoric ideea transformării spitalelor în SRL-uri, asociaţii şi fundaţii, motivând că acest lucru ar duce la o privatizare mascată a unităţilor sanitare. Pe lângă alte argumente, ministrul Sănătăţii a afirmat că prezenta lege trebuie schimbată, fiind o lege «comunistă», cu toate că a intrat în vigoare în mandatul precedent al domnului Nicolăescu”, a declarat preşedintele Sanitas Bucureşti, Viorel Husanu, citat într-un comunicat de presă.

Spitalul Universitar va deveni instituţie autonomă

Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) este unul din cele 12 unităţi sanitare unde va fi experimentat, din 2014, proiectul privind modificarea statutului spitalelor. Conform proiectului de lege, spitalele vor fi împărţite în două mari categorii: spitale de interes naţional şi spitale de interes local. Alte spitale selectate de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii sunt Spitalul Judeţean Târgu-Mureş şi Spitalul Municipal Oradea.

Potrivit proiectului de lege privind modificarea statutului spitalelor, lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii, cele 12 unităţi - pilot devin instituţii autonome, cu mai multă libertate în organizare şi cu posibilitatea depolitizării funcţiilor de management.

Ce spitale vor fi incluse în proiectul de lege

Potrivit unor surse oficiale, printre cele 12 spitale-pilot vor fi alături de SUUB, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Bucureşti şi Spitalul Municipal Oradea. Desemnarea oficială va fi anunţată după finalizarea dezbaterilor.

Unităţile sanitare publice cu paturi care derulează Proiectul pilot vor fi selectate astfel, două spitale dintre spitalele clinice regionale de urgenţă cu nivel de competenţă IA sau spitale coordonatoare ale unităţilor funcţionale de urgenţă,două spitale judeţene clinice de urgenţă, două institute clinice naţionale, două spitale judeţene de urgenţă care nu au statut de spital clinic, patru spitale municipale sau orăşeneşti.

Spitalele - de interes naţional şi de interes local

Conform proiectului-pilot, spitalele vor fi împărţite în două categorii: de interes naţional - spitalele regionale şi cele de urgenţă - şi de interes local - spitalele municipale şi orăşeneşti.

Proiectul mai prevede că, în spitalele-pilot, activitatea medicală se poate reorganiza pe "poli de specialitate". Polul de specialitate este o structură cu paturi, organizată pe o specialitate sau pe un grup de specialităţi, personalul din cadrul acesteia fiind organizat în echipe pe specialităţi, dar paturile nefiind diferenţiate.

Totodată, potrivit proiectului, în structura spitalului-pilot va funcţiona o unitate de management al calităţii, în care va fi încadrat personal cu pregătire în domeniu, precum şi un dispecerat medical cu atribuţii în planificarea internărilor. Într-un spital-pilot nu pot funcţiona mai multe secţii cu aceeaşi specialitate, mai prevede proiectul.

Mai multe surse de venit pentru spitale

Veniturile spitalelor-pilot, organizate ca instituţii de sănătate, provin din mai multe surse, respectiv contractele de servicii de sănătate încheiate cu casele de asigurări de sănătate, bugetul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, contracte de servicii de sănătate încheiate cu alte persoane juridice la cerere, fonduri europene nerambursabile, servicii de închiriere a unor spaţii medicale, etc.

Spitalele-pilot de interes local se pot reorganiza, la iniţiativa instituţiei care are în responsabilitate managementul spitalului, şi ca asociaţii sau fundaţii medicale, persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de furnizare de servicii medicale de interes general sau în interesul unor colectivităţi.

Patrimoniul şi bunurile aflate în proprietatea sau în administarea asociaţiilor sau fundaţiilor medicale nu se pot transmite către persoane fizice şi nici către persoane juridice de drept privat, cu sau fără scop patrimonial, dar pot fi transmise către persoane juridice de drept public fără scop patrimonial, care au scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei sau al fundaţiei, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii.