Depresia în timpul autoizolarii: o soluţie şi o problemă

Autoizolarea are efecte negative asupra sănătăţii, dacă nu ne angrenăm în activităţi plăcute FOTO The Telegraph

Distanţarea socială ne protejează de contractarea noului coronavirus dar nu şi de problemele pe care auto-izolarea le presupune: risc de depresie, scăderea capacităţilor cognitive, tensiune arterială crescută.

Distanţarea socială (autoizolarea socială) este o măsură impusă în toate ţările afectate de epidemia cu noul coronavirus şi trebuie respectată. Din păcate, aceasta poate avea totuşi efecte sociale şi psihologice negative asupra oamenilor, conform unor studii derulate de către experţi americani.

Există totuşi soluţii uşor de pus în practică, arată psihologul Keren Rosner, care confirmă că izolarea socială are efecte majore asupra comportamentului uman şi asupra percepţiei de sine a fiecăruia dintre noi.

Concret, specialiştii americani consideră că persoanele izolate dezvoltă mai multe probleme de sănătate: le sunt afectate sănătatea psihică, cât şi cea fizică, crescând astfel riscul de deces. Totodată, lipsa de socializare este un factor de risc comparabil sau chiar mai mare decât fumatul a 15 ţigări pe zi, obezitatea, lipsa de activitate fizică şi aerul poluat.

Prin urmare, persoanele care sunt izolate în contextul pandemiei cu noul coronavirus tind să aibă sisteme imunitare mai slabe, tensiune arterială ridicată şi inflamaţie la nivelul organelor. „Nu efectiv izolarea este cea care influenţează starea de sănătate, ci faptul că, stând izolaţi şi având tot timpul informaţii noi despre epidemia cu noul coronavirus şi fiind preocupate excesiv de acest subiect, persoanele trăiesc permanent o stare de agitaţie, de anxietate, de stres care, într-adevăr, diminuează puterea imunitară a organismului de a acţiona şi a lupta cu bolile de care suferă acestea”, explică psihologul Keren Rosner.

Totodată, este foarte probabil ca persoanele aflate în auto-izolare să nu urmeze tratamentul medicamentos şi planurile de tratament, conform studiului american. În plus, riscurile asupra sănătăţii mintale sunt şi ele crescute, precum riscul de depresie, demenţă şi scădere a capacităţilor cognitive. Faptul că izolarea socială duce la o creştere a tensiunii arteriale şi la o evoluţie accentuantă a demenţelor este confirmat şi de către Rosner care susţine că se ajunge aici din cauză că starea emoţională, afectivă a persoanelor izolate se degradează şi din moment ce psihicul este dezechilibrat, automat şi partea fizică, somatică se va degrada cu siguranţă.

Ce putem face pentru a diminua efectele negative ale auto-izolării

În plină pandemie cu noul coronavirus contează modul în care ne raportăm la auto-izolare şi la situaţia actuală din societate, spun experţii. „Tutoror ne este greu, însă fiecare îşi poate găsi resurse interioare pentru a depăşi această perioadă. Sunt persoane adaptabile, care acceptă şi sunt flexibile din punct de vedere psihologic, care nu rămân înţepenite într-o reacţie de revoltă, respingere şi nemulţumire şi care astfel, trec mult mai uşor peste această perioadă. La polul opus, cei care nu vor să facă schimbări, din punct de vedere fizic şi psihic vor suferi repercusiuni mai grave, care se vor simţi pe parcurs şi la finalul perioadei de auto-izolare”, mai spune psihologul.

Ca în orice perioadă de criză, sunt mai multe etape de adaptare, pe care oamenii trebuie să le parcurgă. Orice schimbare înseamnă ceva nou iar orice adaptare necesită un efort psihic suplimentar, mai explică Rosner, care îi îndeamnă pe oameni să aibă răbdare cu ei, cu cei din jur şi să fie adaptabili. „Adaptarea la statul acasă este un efort, pentru că atunci când rutina noastră se rupe, o simţim din plin şi putem avea gânduri negative care produc disconfort, nemulţumire, dar care pot fi înlocuite cu gânduri pozitive, de tipul: „Este ceva nou ce pot face azi?”, susţine specialista, care explică faptul că teama apare atunci când anticiparea negativă este foarte prezentă în mintea noastră.

Cuplurile dar şi familiile cu copii au o perioadă mai grea în auto-izolare fiindcă partenerii trebuie să îşi ofer spaţiul iar micuţilor trebuie să le fie găsite constant activităţi. Rosner spune că părinţii nu ar trebui să se neglijeze pe sine şi totodată îşi pot folosi acest timp pentru a-şi testa copilul din punct de vedere academic dar şi afectiv. Referitor la cupluri, numeroase încep să aibă neînţelegeri şi tensiuni din cauza perioadei de auto-izolare. „Am multe cupluri care solicită terapie de cuplu din această cauză. Este important să nu proiectezi nemulţumirea ta asupra celuilalt, pentru că este din cauza preocupării pe care le avem fiecare faţă de situaţia actuală. Totodată, este util ca fiecare să petreacă timp singur şi să-şi găsească activităţi separate, cum ar fi voluntariatul online, diferite hobby-uri cum ar fi tricotatul sau realizarea de obiecte utile social”, recomandă experta.

„Nu efectiv izolarea este cea care influenţează starea de sănătate, ci faptul că, stând izolate şi având tot timpul informaţii noi despre epidemie, persoanele trăiesc o stare de agitaţie, de anxietate, de stres” Keren Rosner Psiholog, psihoterapeut  

Prin urmare, în auto-izolare, socializarea poate fi şi una virtuală, iar aici este util Internetul prin ceea ce oferă (jocuri, filme, platforme de învăţare şi de comunicare). „Internetul este aliatul nostru, atât timp cât nu căutăm doar informaţii despre coronavirus, ci lucruri utile. Fie că oamenii învaţă să gătească, să cânte la chitară, să urmeze cursuri de programare, cursuri de limbă străină, toate sunt posibile prin internet. Aşa îşi pot ţine mintea ocupată şi evită degradarea cognitivă, pentru că deşi posibilităţile de mişcare sunt puţine, cele intelectuale sunt nelimitate”, este de părere Rosner.

Aceasta oferă totodată terapie de susţinere online gratuit pentru persoanele din afara ţării şi din ţară care se simt afectate psihic şi emoţional de situaţia prezentă de criză, prin solicitare la keren.rosner@yahoo.com.