Copii condamnaţi "la coada vacii"

Copii condamnaţi

Copii condamnaţi "la coada vacii"

În luna martie a acestui an, Parlamentul a adoptat o lege prin care elevii de la sate cu rezultate bune la învăţătură, dar săraci pot învăţa la şcolile importante din marile oraşe pe


În luna martie a acestui an, Parlamentul a adoptat o lege prin care elevii de la sate cu rezultate bune la învăţătură, dar săraci pot învăţa la şcolile importante din marile oraşe pe cheltuiala statului. Oficialii din Ministerul Educaţiei nu au găsit însă timp pentru elaborarea metodologiei, astfel că legea nu poate fi pusă în practică.

Pentru 1.000 de elevi de clasa a IV-a din cei peste 100.000 câţi învaţă în mediul rural, aplicarea unei astfel de legi ar însemna şansa de a-şi schimba viaţa.

George Iujă este un astfel de elev. Are 10 ani şi învaţă la şcoala din Budeşti, judeţul Călăraşi. "E un copil bun, a avut calificativul <> pe linie", povesteşte învăţătoarea Maria Condraţchi.

Elena Petre are 11 ani. "Şi are note foarte bune", spune învăţătoarea. Dar, în loc să citească, "trebuie să mătur şi să am grijă de pui", povesteşte copilul. Părinţii Elenei lucrează în Bucureşti şi nu câştigă suficient cât să-i finanţeze studiile.

Ministerul Educaţiei nu a elaborat metodologia prin care şcolarii buni de la ţară să înveţe la oraş

O mie de elevi de clasa a IV-a din mediul rural cu o situaţie materială modestă, dar cu rezultate bune la şcoală şi-ar putea schimba destinul prin educaţie.

În satele din România învaţă 108.882 de elevi de clasa a IV-a. Mulţi dintre ei au situaţii materiale modeste, ar vrea să înveţe, dar sunt lipsiţi de mijloace financiare.

Aplicarea Legii 32/2008, adoptată de Parlament încă din martie, ar putea reprezenta pentru 1.000 de elevi din mediul rural şansa de a-şi schimba destinul prin educaţie.

Potrivit acestei legi, 25 de copii de clasa a IV-a capabili de performanţă ar trebui selectaţi anual de către inspectoratele şcolare şi aduşi în şcolile de prestigiu din judeţ. Condiţia e ca elevii să provină din familii al căror venit pe membru de familie să fie sub o treime din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Şcolile, alese de inspectorate

Legea mai prevede ca selecţia copiilor să fie făcută de specialiştii Centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică, în baza unei metodologii elaborate de către ministerul de resort, prin ordin de ministru. Şcolarii vor învăţa în şcolile de prestigiu alese de către inspectoratul şcolar.

De asemenea, elevii selecţionaţi vor fi finanţaţi prin bursa şcolară "Guvernul României", acordată prin Ministerul Educaţiei şi finanţată de la bugetul de stat. Bursa trebuie să acopere cheltuielile de cazare, masă şi pe cele şcolare.

Ministerul e foarte ocupat

Încercările noastre de a afla de la ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, în ce stadiu se află elaborarea metodologiei la această lege s-au izbit de refuzul categoric al acestuia de a sta de vorbă cu noi. De la alţi oficiali din minister am aflat însă că "o metodologie nu poate fi făcută în două luni".

"Este imposibil, e o muncă infernală. Trebuie să anunţăm inspectoratele şi primăriile, apoi trebuie să identificăm internatele la care vor fi cazaţi copiii", ne-a spus Svetlana Preoteasa, secretar de stat pentru învăţământul preuniversitar în Ministerul Educaţiei.

Aceasta spune că şcolile şi liceele de marcă nu au posibilităţi de cazare şi că legea poate fi aplicată şi după începerea şcolii. "Elevii pot fi aduşi şi la jumătatea semestrului. Ne e teamă însă că aceşti copii vor avea probleme de adaptabilitate. S-ar putea ca elevi foarte buni să nu mai dea randament atunci când sunt scoşi din mediul lor", a explicat Svetlana Preoteasa.

La rândul lor, inspectorii şcolari spun că timpul fizic e scurt pentru a face selecţia copiilor. "Nu ştiu dacă putem începe. Am discutat cu profesorii şi acum aşteptăm propunerile directorilor de şcoli", a declarat Maria Cristea, inspector-şef la Dâmboviţa.

Legea supradotaţilor, neaplicată

Un alt act normativ, Legea 17/2008 privind sprijinirea copiilor supradotaţi, care trebuia să intre în vigoare din mai anul trecut, nu are nici ea metodologie de aplicare.

"Legea prevede înfiinţarea unui Centru Naţional de Instruire Diferenţiată care să furnizeze programe de educaţie pentru copiii supradotaţi", susţine Florin Colceag, preşedintele IRSCA Gifted Education, o asociaţie care se ocupă de programe pentru supradotaţi.

"Legea nu poate fi aplicată pentru că nu are metodologia adoptată. Dar aceasta există, eu am făcut-o şi le-am dat-o, dar nici până acum nu a fost aprobată", mai spune Colceag.

"Vreau să mă fac arheolog"

George Iujă are 10 ani şi a terminat clasa a IV-a în Budeşti, judeţul Călăraşi. "E un copil bun, a avut <> pe linie", ne asigură învăţătoarea Maria Condraţchi, în timp ce mergem, pe uliţa prăfuită, spre casa în care locuieşte băiatul cu mama, sora, bunica şi doi unchi.

Dindărătul uşii scorojite iese bunica Florica. Îşi strigă nepotul şi scoate pe prispa casei nişte scaune, ca s-avem unde vorbi. Sfios şi preocupat de mâna dreaptă, unde i-a ieşit un furuncul după ce s-a scăldat în Argeş, George aproape că nu deschide gura. "E ruşinos, doamnă", zice bunica. Femeia confirmă că băiatul e bun la carte şi că tare şi-ar dori s-ajungă undeva.

Sărăcie şi speranţă

"Îmi place matematica, să fac exerciţii, să învăţ cât mai mult", i se dezleagă limba puştiului din Budeşti. "Vreau să mă fac arheolog, să descopăr multe lucruri".

Aruncată în aer, în faţa casei sărăcăcioase, dorinţa lui George pare aşa, aproape ştiinţifico-fantastică. Familia n-o duce deloc bine cu banii: părinţii sunt divorţaţi, mama "munceşte la Bucureşti, la un hotel, face curăţenie", iar bunica n-are nici măcar pensie, "tămâi morţi şi cu asta mă mai descurc şi eu".

Tot bunica vorbeşte şi-n numele mamei, plecată de dimineaţă la serviciu: "Ne-ar plăcea să meargă mai departe, cum să nu? Eu zic că maică-sa n-o să-l lase aici şi-o să-l trimită la liceu, la Olteniţa". Le-ar surâde, evident, şi ajutorul statului, prin care băiatul ar putea merge chiar din clasa a V-a să studieze la o şcoală mai bună: "O să vorbesc şi cu maică-sa diseară, ar fi bine să meargă".

Lenuţa se vede doctoriţă

Câteva sute de metri mai încolo, în altă curte, o găsim pe Elena Petre. Şi ea a terminat anul acesta clasa a IV-a.

Fetiţa cu ochi albaştri vrea să fie doctoriţă, se mândreşte c-a citit "Lampa lui Alladin" şi zice că ajută şi ea cum poate prin curte, "mătur, am grijă de pui". E acasă cu sora mai mare, că părinţii lucrează amândoi la Bucureşti: "Tata face stingătoare şi mama se duce şi spală la un hotel".

Cei mai mulţi părinţi

şi-au îndreptat ochii către Bucureşti, că-n localitate nu sunt prea multe lucruri de făcut. "Dintre părinţi, unii sunt căruţaşi, mulţi lucrează la Bucureşti, alţii au plecat în Spania", spune şi învăţătoarea Liliana Anghel.

S-ar putea ca elevi foarte buni să nu mai dea randament atunci când sunt scoşi din mediul lor
Svetlana Preoteasa, secretar de stat Ministerul Educaţiei

M-aş bucura pentru copii să iasă din mediul acesta şi să meargă să studieze
Liliana Anghel, învăţătoare