Coaliţia Natura 2000: OUG privind ariile protejate este discriminatorie şi aduce prejudicii patrimoniului natural. Cerem sesizarea Curţii Constituţionale

retezat foto ioan benea si marius turc

Federaţia Coaliţia Natura 2000 România anunţă că va sesiza Avocatul Poporului, dar şi Comisia de mediu a Parlamentului European asupra modificărilor aduse de OUG 75/2018, conform căreia atribuţiile custozilor ariilor naturale protejate vor fi preluate de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP).

"Deja am cerut Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate să ne precizeze dacă mai suntem custozi şi dacă mai emitem avize. Următoarea notificare va fi către Avocatul Poporului, o notificare foarte bine pusă la punct, prin care cerem să se adreseze Curţii Constituţionale, considerând că textul acestei ordonanţe de urgenţă este unul neconstituţional, este vădit discriminatoriu şi aduce mari prejudicii patrimoniului natural, lăsând şi un vid de administrare la momentul actual în sectorul ariilor protejate. Apoi vom sesiza tot ce înseamnă UE. Prin Comisia de mediu a Parlamentului European, (...) UE ar trebui să intervină atât timp cât o autoritate administrează, controlează şi evaluează în acelaşi timp. Acesta este, clar, un motiv de pre-infringement şi probabil se va ajunge şi la infringement în urma discuţiilor şi motivelor pe care noi le vom prezenta, inclusiv a tuturor acelor argumente false din preambulul ordonanţei", a anunţat, marţi, vicepreşedintele Ecocivica, Dan Trifu, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de ONG-uri membre ale federaţiei, după cum informează Agerpres.

Orieta Hulea, directorul WWF România, a subliniat că ariile protejate nu reprezintă un obstacol în calea dezvoltării şi că ONG-urile de mediu "au fost întotdeauna deschise în a pune pe masă" soluţii care să ajute ambele părţi.

"Se urmăreşte slăbirea atenţiei în cazul unor proiecte care pot avea impact negativ asupra naturii. Practic custozii au încercat să oprească astfel de proiecte prin proceduri legale. Eliminându-se custozii din acest context şi centralizându-se procesul de avizare există un risc mare că va fi o avalanşă de proiecte care vor trece mult mai uşor prin aceste proceduri şi, în final, poate, vor scăpa unele proiecte care vor genera un impact pe care nu ni-l dorim: distrugerea naturii. Au fost destul de multe cazuri de construcţii de microhidrocentrale care au fost inadecvat avizate şi care au fost oprite chiar în justiţie. Vorbim aici chiar şi de un caz mai recent, defileul Jiului, care a primit anularea autorizaţiei de construcţie în justiţie", a spus ea, potrivit sursei citate.

Liviu Cioineag, director executiv al Coaliţia Natura 2000, a declarat că în cadrul celor 20 de ONG-uri membre ale federaţiei există peste 400 de angajaţi, tineri experţi pasionaţi de munca lor, care administrează 10% din teritoriul ariilor naturale protejate din România. Pe de altă parte, ANANP are în acest moment mai puţin de 90 de angajaţi, a remarcat Cioineag, care se întreabă cum ar putea agenţia să preia în administrare toate siturile existente.

"Sunt foarte multe cazuri - zeci, dacă nu mai multe - în care ONG-urile prin simpla lor prezenţă sau prin faptul că au insistat prin adrese către autorităţi, prin sesizări către Garda de Mediu şi, în final, prin procese în instanţă, au reuşit să oprească dezastre în arii naturale protejate. (...) Nu este prima dată când ni se cere să renunţăm la avize, nu este prima dacă când custozii sunt supuşi la presiuni, pentru a ceda în faţa proiectelor, dar este prima dată când s-a întâmplat peste noapte. Este prima dată când ne-am trezit cu o ordonanţă de urgenţă că apare pe agenda Guvernului şi că este aprobată în regim pe repede înainte, practic, în câteva zile, fără că noi să înţelegem ce se întâmplă, fără să ni se explice ce avem de făcut în continuare", a precizat el.

Preşedinte Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, Florin Stoican, a declarat că punerea în aplicare a OUG în forma actuală ar putea însemna pentru această zonă întoarcerea la situaţia de acum cinci ani.

"Nu era niciun fel de administrator, era terenul nimănui. Toată lumea venea, arunca gunoaiele cu basculanta, la modul industrial, erau incendii, era braconaj - activităţi pur şi simplu necontrolate. Acum situaţia e cu totul alta, cu atât mai bună de când s-a înfiinţat administraţia, o structură special constituită care la ora actuală are opt angajaţi, dar care a dezvoltat şi un program de voluntariat cu rangeri care ne ajută la patrulări, la monitorizări, activităţi de educaţie ecologică. (...) În prezent 60% dintre ariile protejate din România nu au un administrator sau un custode şi agenţia ar trebui, în primul rând, să aibă grijă de acestea. Apoi, dintre custozii actuali, probabil sunt şi unii care nu şi-au făcut treaba, iar aceia ar trebui eliminaţi. Dar acest lucru tot agenţia ar trebui să îl facă, prin crearea unor criterii obiective de evaluare şi aplicarea lor", a explicat el.

Mihai Zotta, director tehnic al Fundaţiei Conservation Carpathia, a atras atenţia asupra faptului că la nivel mondial se tinde spre diversificarea sistemului de administrare a ariilor naturale protejate.

"Iniţial, în multe state, sistemul a fost unul centralizat, iar, din cauză că bugetele dedicate ariilor naturale protejate scad în fiecare an, s-a ajuns la concluzia logică şi frumoasă că sistemul de administrare a ariilor naturale protejate trebuie diversificat în aşa fel încât toţi posibilii parteneri - începând cu entităţi persoane juridice, orice fel de doritor - să poată contribui la păstrarea capitalului natural. Prin contradicţie, fără a vedea acest trend internaţional, la noi se încearcă invers: un sistem diversificat, care ar fi trebuit perfecţionat, este retezat brutal şi se trece la un sistem strict centralizat, care are posiblitatea de a găsi finanţări pentru ariile protejate mult mai reduse", a precizat el.

Conform unui comunicat al federaţiei, prin aplicarea ordonanţei de urgenţă, 530 de arii protejate vor rămâne fără custozi. Potrivit aceleiaşi surse, în urma unei evaluări realizate în 2017 de ANANP a reieşit că 94% dintre administratorii şi custozii ariilor naturale protejate au primit calificative de bine şi foarte bine. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate de către Guvern, atribuţiile custozilor sunt preluate de către Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, scopul "fiind administrarea unitară a acestor arii naturale şi realizarea unor proiecte de infrastructură cu finanţare europeană în cadrul financiar 2014 – 2020".

Potrivit documentului guvernului, în prezent, administrarea ariilor naturale protejate este „neunitară şi dispersată", fiind realizată de diferiţi custozi, fapt care „conduce la un nivel scăzut în prioritizarea măsurilor de conservare şi identificarea nevoilor de finanţare şi implementare a acestora".

Preşedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, europarlamentarul liberal Adina Vălean, a declarat săptămâna trecută că statul nu are resursele şi nici expertiza necesară pentru a administra ariile protejate în locul ONG-urilor de mediu, considerând că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nu este oportună. Aceasta a explicat că o astfel de decizie se ia numai în urma consultării cu toţi actorii implicaţi.

Ordonanţa de Urgenţă pe această temă nu este oportună. Subiectul administrării ariilor protejate e foarte important şi e nevoie de dezbatere cu toţi actorii implicaţi pentru a remedia eventualele carenţe ale legii. Custodele poate fi reglementat mai strict, atribuţiile împărţite mai echilibrat între autorităţile statului şi custode, dar acesta nu poate fi desfiinţat şi înlocuit cu statul care este (dovedit) cel mai prost administrator”, a susţinut europarlamentarul Adina Vălean.