Care este prioritatea la testele COVID-19 şi care sunt cazurile suspecte. Ultima actualizare a INSP

Publicat: 01.05.2020 10:54

Ultima actualizare: 02.08.2022 23:51

Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc)

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat marţi, 28 aprilie, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus, oferind cinci situaţii în care o persoană devină suspectă de infecţie, dar şi recomandările pentru prioritatea de testare.

Definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19)

Caz suspect

1. Pacient cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (creşterea frecvenţei respiratorii) ŞI fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic

2. Pacient cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (creşterea frecvenţei respiratorii) ŞI fără o altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic ŞI cu istoric de călătorie internaţională, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului

3. Pacient cu infecţie respiratorie acută (debut brusc cu cel puţin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respiraţie (creşterea frecvenţei respiratorii) ŞI care s-a aflat în contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioare datei debutului

4. Pacient cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic

5. Pacient cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respiraţie (creşterea frecvenţei respiratorii) ŞI care necesită spitalizare peste noapte) fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic

Contactul apropiat este definit ca:

- Persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

- Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

- Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);

- Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;

- Persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

- Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie*;

*Personalul medical care a purtat echipamentul de protectie corespunzator tipului de îngrijire acordată

NU ESTE CONSIDERAT CONTACT APROPIAT.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare.

Caz confirmat

O persoană cu confirmare în laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenţei medicale (IAAM), în funcţie de numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (ziua 1).

Pot exista următoarele situaţii:

 Caz COVID-19 comunitar

- Simptome prezente la internare sau debut la 1-2 zile după internare;

- Debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere comunitară;

 Asociere incertă

- Debut în zilele 3-7 după internare şi informaţie insuficientă privind originea infecţiei, pentru a fi atribuit altei categorii;

 Caz probabil COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

- Debut în zilele 8-14 după internare;

- Debut în zilele 3-7 după internare şi o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenţei medicale;

 Caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM)

- Debut la minimum 14 zile după internare

Cazurile cu debut în intervalul de 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi considerate fie ca având origine comunitară, fie cu asociere incertă, probabile IAAM sau IAAM. Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportata ca şi cauza a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menţionată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;

2. Contacţi apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital – 2 teste la 24 de ore interval;

5. Pacienţi oncologici asimptomatici aflaţi în curs de chimioterapie şi/sau radioterapie – de 2 ori pe lună;

6. Pacienţi oncologici asimptomatici înainte de intervenţii operatorii sau manevre invazive;

7. Hemodializaţi simptomatici;

8. Hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceştia vor fi dializaţi în sesiuni separate de restul pacientilor;

9. Persoane instituţionalizate simptomatice;

10. Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;

11. Personalul de îngrijire din centre rezidenţiale – de 2 ori pe lună;

12. Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant**;

** În perioada imediată contactului posibil infectant şi până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar îşi va desfăşura activitatea cu respectarea măsurilor de protecţie standard. Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar, vor respecta procedurile de izolare aplicate şi la restul persoanelor infectate. Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unităţile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienţi prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le deţin sau în alte laboratoare.

Rezultatele pozitive ale acestor testări vor fi raportate de către laboratorul care a efectuat testarea imediat la INSP şi direcţiile de sănătate publică şi se vor lua măsurile necesare de internare/izolare ale persoanelor infectate. În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infectiei, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi remis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică judeţene.