Brokerul de medicamente, care intră pe piaţă din toamnă, va stabili preţuri, va negocia, dar nu va vedea marfa
0
Brokerul de medicamente, un jucător din piaţa farmaceutică europeană, ar putea intra şi în România începând din toamnă. Concret, rolul acestui nou actor în industria farmaceutică este acela de a negocia şi simplifica relaţiile între distribuitori şi producători, dar şi să negocieze preţuri, deşi nu are o legătură directă cu marfa.
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Alin Ţucmeanu, brokerul de medicamente este o persoană calificată care doar stabileşte anumite condiţii de distribuţie. Oficialii spun că nu există însă riscul ca medicamentele pe marginea cărora se negociază să ajungă pe alte pieţe prin intermediul exportului paralel.
„Verificăm permanent ce se întâmplă cu medicamentele acestea. Nu mai sunt problemele cu oncologicele, nu mai pleacă pe piaţă, monitorizăm foarte bine acest lucru”, a explicat Alin Ţucmeanu.
Farmacist: „Nu este obligatoriu să ai un broker”
La rândul său, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România, Clara Popescu, a declarat că distribuitorii de medicamente ar putea apela la brokerii de medicamente.
„Nu este obligatoriu să ai un broker, dar, dacă îţi permiţi şi eşti un depozit mare şi există persoane care ştiu să negocieze mai bine ca tine, sigur că poţi să îl angajezi şi să facă această negociere între tine, ca distribuitor, şi o unitate la care dai medicamente — la un spital, la Ministerul Sănătăţii, centrele de dializă, cabinetele medicale”, a subliniat farmacista.
Pe de altă parte, Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, susţine că apariţia brokerului de medicamente nu poate fi decât una de bun augur. „Trebuie atenţie mare şi la problema exporturile paralele”, completează reprezentanta pacienţilor.
Când au apărut brokerii de medicamente
Brokerii de medicamente au apărut pentru prima oară în Statele Unite ale Americii, în anul 1976 şi, conform raportărilor, volumele negociate au crescut de 16 ori la medicamente. Astfel, la doar un an de la intrarea pe piaţa piaţa americană a unei terapii fără interferon pentru hepatita C, costurile pentru o pastilă au scăzut de la 1.000 de dolari la 84.
Proiectul de lege se află în dezbatere publică şi ar putea intra în vigoare în luna septembrie. Specialiştii arată că primii afectaţi ar fi distribuitorii, nevoiţi să-şi mai reducă adaosurile comerciale.
Pe aceeaşi temă:
Producătorii de medicamente cer audit independent pe datele folosite de CNAS pentru taxa clawback
Producătorii de medicamente din România cer realizarea unui audit independent asupra datelor folosite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru calculul taxei clawback, despre care afirmă că a fost menţinută la un nivel nejustificat de mare în trimestrul al doilea.
Se încarcă comentariile...
