ANALIZĂ România trece pragul bătrâneţii: mai mulţi bunici decât copii

Romania a devenit, oficial, o ţară în care vârstnicii sunt mai mulţi decât tinerii. Pentru prima oară de la Revoluţie numărul persoanelor peste 65 de ani este mai mare decât al celor sub 15 ani. Sociologii avertizează că, în curând peste jumatate din populaţie va depăşi 50 de ani, ceea ce va fi un dezastru pentru economie şi sistemul de pensii.

Pentru prima oară de la Revoluţie, numărul românilor trecuţi de 65 de ani îl depăşeşte pe cel al copiilor cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani. Aşa arată cel mai recent raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Practic, documentul nu face decât confirme previziunile sumbre ale specialiştilor în demografie. Mai exact, experţii INS atrag atenţia asupra faptului că tot mai puţini sunt românii care au domiciliul în România, iar dintre aceştia cei mai mulţi locuiesc în oraşe, majoritare fiind femeile. Efectele migraţiei, scăderea drastică a natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă sunt câteva dintre motivele pentru care raportul între bătrâni şi tineri s-a inversat.

Concret, datele INS arată că dacă la 1 ianuarie 2014 populaţia formată din copiii cu vârste cuprinse între 0 - 14 ani deţinea o pondere mai mare decât cea a adulţilor de peste 65 de ani în totalul populaţiei după domiciliu, la 1 ianuarie 2015 raportul este cu totul altul. Mai exact, în prezent în România sunt 3,4 milioane de bătrâni, în timp ce copiii de până la 14 ani sunt doar 3,3 milioane.

Dând timpul şi mai mult înapoi o să vedem că în 1992, în România trăiau peste 5 milioane de copii de până în 15 ani, în timp ce numărul celor de peste 65 de ani era de 2,5 milioane. Adică aveam 2 copii la fiecare vârstnic. După 23 de ani - numărul copiilor s-a înjumătăţit.

Consecinţe pe termen mediu şi lung

Tendinţa, una specific europeană, are consecinţe pe termen lung asupra întregii societăţi româneşti, atrage atenţia sociologul Mircea Kivu. Acesta este de părere că în continuare tinerii vor pleca la muncă în străinătate, lăsând în urmă părinţi şi bunici bolnavi, care vor deveni o povară pentru sistemul de sănătate.

„Procesul de îmbătrânire a populaţiei este mai vechi. Însă el ne afectează acum pentru că numărul contribuabililor e în scădere pe când numărul celor care beneficiază de contribuţii şi ajutoare, fie că vorbim de pensii sau de sănătate, este mai mare. Chiar dacă o astfel de situaţie se întâlneşte şi la nivel european, în ţările dezvoltate procesul este atenuat de imigrare. Sunt români care contribuie cu taxe acolo, care au făcut copii acolo. Situaţia va fi şi mai gravă”, a explicat sociologul Mircea Kivu.

„Femeia modernă este una emancipată”

În opinia acestuia, scăderea drastică a natalităţii este unul dintre motivele pentru care raportul între tineri şi bătrâni s-a inversat. În plus, dacă în urmă cu 20 de ani, mediul rural era principalul rezervor din punct de vedere al natalităţii, satele sunt acum lipsite de tineri. Cei mai mulţi au plecat fie la oraş, fie muncesc în străinătate. Iar femeile, spun specialiştii, pun accent pe studii şi carieră şi lasă familia pe un plan secundar.

„Chiar dacă sunt de la sat, tinerele vor să studieze, şi-au schimbat priorităţile, familia nu mai este pe primul plan. Îşi doresc un job, o locuinţă, o maşină şi amână până după 27 - 28 de ani naşterea. Femeia modernă este una emancipată, independentă financiar”, a arătat şi psihologul Mihai Copăceanu.

Specialistul susţine că în urmă cu 20 - 30 de ani familia era considerată o prioritate, iar femeile făceau primul copil în jurul vârstei de 20 de ani.

„Era un deziderat să te căsătoreşti şi să îţi întemeiezi o familie”, a explicat Copăceanu. Acesta a completat că astăzi relaţiile de cuplu s-au schimbat, iar tinerii nu se mai căsătoresc, preferând să trăiască în concubinaj. „Nu avem nici politici care să încurajeze creşterea natalităţii. Aceşti tineri au nevoie de facilităţi fiscale, să li se acorde sprijin financiar, să crească alocaţiile. România nu face asta”, a spus psihologul.

Şi statisticile arată că în 1990, bărbaţii se căsătoreau la 25 de ani, iar femeile la 22. Acum, vârsta medie a urcat la 30 de ani pentru bărbaţi şi 27 pentru femei. În '90, mamele făceau primul copil la 22 de ani, acum îl fac la 26 de ani.

Cum încearcă alte ţări să stimuleze natalitatea

România nu este singura ţară din Uniunea Europeană care înregistrează un declin demografic. Dimpotrivă, tendinţa este aceeaşi în întreaga Europă, unde an de an se nasc tot mai puţini copii, periclitarea forţei de muncă, a sistemelor de sănătate şi de pensii fiind doar câteva dintre consecinţe. Pentru a veni în sprijinul familiilor care şi-ar dori copii dacă ar avea siguranţă economică o parte din guvernele ţărilor unde se întâlnesc astfel de probleme au luat deja măsuri pentru a încuraja tinerii să facă copii.

De pildă, Danemarca a demarat campania „Faceţi sex pentru Danemarca”. Astfel, cuplurile care îşi rezervă un sejur în timpul unei perioade propice fecundării pot beneficia de o reducere tarifară, dar şi de cărucior pentru bebeluşi şi scutece gratuite pentru o perioadă de trei ani dacă se dovedeşte că vacanţa a avut rezultate. Totul a pornit de la o constatare a experţilor, potrivit cărora 10% din bebeluşii danezi sunt concepuţi în timpul vacanţei. În prezent, rata natalităţii în Danemarca este de 1,67 de copii pentru o femeie.

Situaţia este şi mai dramatică în Germania, unde rata natalităţii a scăzut la 1,4 copii pentru o femeie. Pentru a determina tinerii să devină părinţi, autorităţile germane au luat mai multe măsuri: au crescut indemnizaţiile pentru familiile cu copii, le-au oferit beneficii celor care stau acasă pentru a avea grijă de nou-născuţi, şi au anunţat că le vor oferi bani mai mulţi bărbaţilor care aleg să intre în concediu de paternitate. Şi autorităţile din Franţa au pus la punct un sistem prin care să ofere sprijin financiar familiilor care vor să facă doi sau mai mulţi copii. Discuţii pentru stimularea natalităţii există şi în Japonia, Coreea de Sud şi Rusia, arată OECD.

Sistemul public de pensii, îngenunchiat în câţiva ani

Declinul demografic îşi va pune amprenta şi pe sistemul public de pensii, care va deveni nesustenabil. Acest lucru se va întâmpla atunci când populaţia în vârstă de muncă va fi compusă din generaţiile mici născute după anul 1989 şi care vor avea de susţinut economic o populaţie vârstnică numeroasă, provenită din generaţiile dinainte de 1989.

La 100 de persoane în vârstă de muncă revin astăzi 25 de persoane vârstnice şi vor fi 52 în anul 2050. Cum vor putea fi susţinute economic aceste persoane?, se întreabă profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.