ANALIZĂ Cum se foloseşte Coaliţia pentru Familie de copii şi tineri pentru a promova referendumul antigay: „Un gest total lipsit de moralitate şi de bun simţ“

ANALIZĂ Cum se foloseşte Coaliţia pentru Familie de copii şi tineri pentru a promova referendumul antigay: „Un gest total lipsit de moralitate şi de bun simţ“

Coaliţia pentru Familie a demarat campania de promovare a referendumului pentru redefinirea familiei, aprobat de PSD, şi în jurul metodei s-au iscat noi dezbateri. Organizaţia a publicat o serie de filmări în care copii şi tineri îndeamnă senatorii să voteze favorabil, iar „Adevărul“ a cerut opinia specialiştilor după ce mai multe voci din mediul online au pus la îndoială moralitatea şi chiar legalitatea unui astfel de demers.

Ştiri pe aceeaşi temă

Disputele din jurul căsătoriilor gay ar putea fi definitiv tranşate dacă PSD va organiza, în această toamnă, referendumul pentru redefinirea familiei, aşa cum a anunţat liderul social-democraţilor Liviu Dragnea. 
 
Iniţiativa cetăţenească este în prezent la Senat, forul decizional în ceea ce priveşte acest demers legislativ. Dacă proiectul este adoptat de cel puţin două treimi din numărul senatorilor din plen, atunci revizuirea Constituţiei poate fi făcută doar dacă este susţinută de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
 
În acest sens, Coaliţia pentru Familie, care a iniţiat proiectul, a demarat campania de sensibilizare şi a reuşit să işte noi dezbateri.
 

„Eu te voi vota pe tine şi vreau să cred că îţi pasă“

Primele materiale de promovare a referendumului, care prevede menţionarea în Constituţie a faptului că familia este uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie şi nu între soţi cum este acum, sunt clipuri video în care mai mulţi copii şi tineri îi îndeamnă în mod direct pe senatori să voteze favorabil.
 
„Eu te voi vota pe tine şi vreau să cred că îţi pasă. Cum va arăta România de mâine? Pentru că România mea este România copiilor tăi. Aşa că, de tine depinde ca un bărbat şi o femeie să fie părinţii copiilor din România. Votează definiţia căsătoriei aşa cum ai vota-o pentru copiii tăi“, este discursul rostit de tinerii din clipul de promovare a referendumului. 
 
Mai multe voci din mediul online acuză, însă, Coaliţia pentru Familie că se foloseşte de nişte copii în încercarea de a sensibiliza autorităţile şi că aceştia nu ar fi trebuit să transmită un mesaj politic. 
Chiar dacă videoclipul nu a apărut pe TV, ci doar în mediul online, pe pagina oficială de Facebook a Coaliţiei pentru Familie, este pusă în discuţie atât legalitatea, cât şi moralitatea unui astfel de material video. 
    
 

„Este inadmisibil să te foloseşti de copii pentru a influenţa o decizie“

Consultat de „Adevărul“, Valentin Jucan, membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), e de părere că videoclipul nu respectă legea privind protecţia copilului şi crede că scopul acestuia este manipularea votanţilor, prin mutarea atenţiei de la lucruri obiective la situaţii sentimentale. 
 
„Dacă vorbim despre videoclipuri publicitare, una dintre cele mai clare interdicţii din legislaţia audiovizuală este cea privind apariţia copiilor în cele cele la produse alimentare. În schimb, totuşi, există articole care coroborate ne arată în mod evident că nu trebuie folosiţi copii, şi mă refer aici la legea privind protecţia copilului pe care aţi citat-o, pentru a influenţa autorităţile statului, cu atât mai mult să te foloseşti de credulitatea lor şi cu atât mai mult cu cât nu sunt ei parte a acestui demers. Apariţia copiilor în acest clip mă face să cred că acesta manipulează. Din punctul meu de vedere, aceşti copii nu au ce să caute în aceste campanii care au ca scop modificarea legii fundamentale a statului“, a declarat Valentin Jucan.
Oricine va vedea acel clip, va vedea prin prisma emoţiilor create de apariţia unui copil şi nu va mai putea să analizeze corect datele pe care această Coaliţie le susţine
 
Valentin Jucan, membru CNA
Membrul forului audiovizual este de părere că folosirea unor copii pentru a transmite un mesaj politic este „un gest total lipsit de moralitate şi de bun simţ“. „Până la urmă este vorba despre definirea familiei şi despre definirea modului în care nişte persoane majore îşi pot legaliza un anumit tip de relaţie. Nu vorbim despre nişte drepturi ale copiilor, despre situaţii speciale ale minorilor, ci vorbim despre situaţii speciale ale majorilor. Sigur, mă gândesc că cei de la Coaliţia pentru Familie ar putea veni şi să spună că tocmai aceasta este problema, ca familia să fie una aşa cum o definesc dânşii, fiindcă altfel ar exista repercusiuni asupra minorilor. Aceea este o altă discuţie, însă“, explică membrul CNA.
 
 
Jucan spune că a te folosi de copii pentru a influenţa e inadmisibil: „Este clar că mesajul este alterat. Oricine va vedea acel clip, va vedea prin prisma emoţiilor create de apariţia unui copil şi nu va mai putea să analizeze corect datele pe care această Coaliţie le susţine că ar trebui sau n-ar trebui să facă obiectul Referendumului. Aşadar, din punctul meu de vedere, să te foloseşti de copii  într-o comunicare publică implicată în zona politică şi în zona unui eventual referendum, mi se pare că este în mod voit o mutare a atenţiei celor care trebuie să voteze de la lucruri obiective la astfel de situaţii sentimentale.“
 
De asemenea, Luminiţa Costache, specialist educaţional la UNICEF România ne-a declarat: „Nu este prima oară când se discută în spaţiul public acest subiect. Aceeaşi problemă s-a pus şi când au fost organizate protestele cu copii în Piaţa Victoriei. Cert este că nu poţi să foloseşti copiii în niciun scop politic sau electoral fără acordul părinţilor. Cu atât mai mult, nu ai voie să foloseşti copiii într-o campanie care ar putea fi denigrantă pentru cei mici sau care ar putea să îi lezeze în vreun fel sau altul.“
 

De ce este impactul emoţional mult mai mare

Psihologul Mihai Copăceanu subliniază că, de cele mai multe ori, un mesaj indiferent de conţinut şi semnificaţie, dacă este rostit de un copil are un impact mult mai mare pentru publicul larg decât  dacă este adresat de un adult. 
 
„Copiii sensibilizează. Implicarea tinerilor în media şi advertising naşte de fiecare dată o discuţie etică. Prima întrebare este următoarea: Chiar era necesară implicarea tinerilor? Sau se putea folosi adulţi? Dacă tinerii sunt minori, e mult mai grav. Acordul părinţilor este obligatoriu. Tind să cred că aceştia sunt majori. Dacă scopul acţiunii este unul politic se recomandă neimplicarea tinerilor“, explică psihologul. 
 
Acesta evidenţiază şi că metoda folosită de Coaliţia pentru Familie are ca scop vădit sensibilizarea, mesajul având un conţinut emoţional prin folosirea unor cuvinte-cheie precum „copiii tăi“, „părinţi, ţară, România“ şi „îţi pasă“, care trimit la valori umane esenţiale. 
Este foarte probabil să fie conduşi de idei personale sau dobândite şi să participe la un material de promovare fără să se identifice perfect cu mesajul declarat sau fără să cunoască în detaliu toate aspectele acestui demers
 
Mihai Copăceanu, psiholog
„Un îndemn la mobilizare şi la acţiune în direcţia indicată. Impactul emoţional este mult mai mare deoarece mesajul face referire la modul în care destinatarii sunt direct responsabili de viitorul ţării, şi nu de orice copii, de copiii tăi, iar cei care adreseaza acest mesaj sunt tot tineri, cu alte cuvinte, copiii unor părinţi. Adică, «tu eşti responsabil de noi şi de viitorul nostru, deci ai grijă ce faci». Pentru persoanele cu convingeri stabile cu privire la acest referendum, niciun clip video nu va influenţa decizia lor însă pentru persoanele indecise, clipul poate avea o oarecare influenţă“, crede Copăceanu. 
 
Pe de altă parte, psihologul precizează că tinerii pot fi interesaţi de probleme etice, sensibile, contradictorii chiar revoltătoare/revoluţionare, cum este şi cea de faţă, fiind totodată cea mai influenţabilă categorie de vârstă, aşa că nu exclude ipoteza potrivit căreia tinerii din clipul Coaliţiei cred în ceea ce spun. 
 
„Da, este foarte probabil să fie conduşi de idei personale sau dobândite şi să participe la un material de promovare fără să se identifice perfect cu mesajul declarat sau fără să cunoască în detaliu toate aspectele acestui demers. Online-ul reprezintă o bază largă şi necontrolată de informaţii eronate, nesigure, fără argumentare, care pot cauza influenţe asupra credinţelor şi convingerilor tinerilor“, spune Copăceanu. 
 
Specialistul atrage atenţia şi asupra faptului că în România comunicarea părinte-copil este extrem de deficitară la modul general şi mai ales cu privire la problemele etice sau dacă aceasta există, poziţia adultului este una de superioritate, rigiditate, iar copilul trebuie să accepte afirmaţii definitive. 
 
„Nu avem o vârstă fixă pentru înţelegerea unor noţiuni etice, fiecare are propria complexitate şi fiecare copil are întrebări particulare, unele tranzitorii, precum cele de la vârstele mici, întrebări de tip metafizic, curiozităţi apar şi la vârsta de patru ani. Dar răspunsurile trebuie să fie echivalente cu gradul de înţelegere al unui copil de patru ani, nu al unui adult. În dezvoltarea copilului, părintele are obligaţia să îi ofere informaţii sigure, sănătoase, răspunsuri clare la întrebările lor şi alternative la toate influenţele existente. Recomand părinţilor să discute cu proprii copii inclusiv aceste aspecte etice şi sensibile şi să-i sprijine în conturarea unor poziţii personale“, încheie psihologul Mihai Copăceanu. 
 

Coaliţia pentru Familie: „Toţi au discernământ şi există acorduri scrise pentru actul artistic“

Contactaţia de reporterii „Adevărul“, reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie nu au răspuns punctual, refuzând să dezvăluie ce vârste au tinerii care apar în clip, însă au precizat că „toţi au discernământul prevăzut de lege şi există acorduri scrise pentru actul artistic interpretat de aceştia exact în sensul în care a fost gândit de ei.“
 
„Coaliţia pentru Familie nu a folosit niciodată nici copii şi nici persoane adulte, fiecare dintre mesajele promovate în spaţiul public fiind expresia propriei libertăţi de opinie şi de exprimare, libertate
inviolabilă atât sub aspectul contestării ei pe fond, cât şi sub aspectul calificării ei sub diverse etichete împotriva cărora legea ocroteşte în mod egal şi absolut pe toţi deţinătorii acestei libertăţi“, se mai precizează în răspunsul emis de Coaliţie. 
 
A refuza unui tânăr dreptul de a-şi spune părerea, de a-şi exprima dorinţa cu privire la ceea ce crede el că înseamnă părinţii unui copil, înseamnă a-i spulbera copilăria, adolescenţa, gândirea, identitatea
 
Ana-Corina Săcrieru, avocat
 
Totodată, reprezentanţii Coaliţiei pentru Familie au precizat că poziţia oficială este oferită de avocata Ana-Corina Săcrieru într-un text publicat pe site-ul stiripesurse.ro cu titlul „Atac incalificabil la drepturile unui adolescent“, în care sunt amintite mai multe Articole din Convenţia cu privire la drepturile copilului, care garantează libertatea de gândire şi de expresie a copiilor. 
 
„Invocarea faptului că un tânăr ori chiar un copil nu ar avea posibilitatea să-şi exprime opinia cu privire la un aspect esenţial ce ţine de societatea în care el trăieşte, un aspect a cărui reglementare juridică are consecinţe fundamentale asupra educaţiei lui şi a copiilor generaţiilor următoare, reprezintă încălcarea dispoziţiilor convenţionale şi legale. A face acest lucru sub forma unor atacuri incalificabile la adresa adolescenţilor care au înţeles să-şi exercite acest drept printr-o modalitate artistică de exprimare reprezintă o incitare la ură împotriva lor, în fond exact după calapodul regiei cu care se duce etichetarea denigratoare a milioanelor de români care susţin demersul constituţional privind definiţia căsătoriei. A refuza unui tânăr dreptul de a-şi spune părerea, de a-şi exprima dorinţa cu privire la ceea ce crede el că înseamnă părinţii unui copil, înseamnă a-i spulbera copilăria, adolescenţa, gândirea, identitatea“, susţine avocata. 
 
Deoarece promovează un referendum politic de schimbare a Constituţiei şi încearcă să influenţeze autorităţile din Senat , clipul a stârnit dezbateri pe marginea legalităţii sale. 
 
Astfel, potrivit Legii pentru Protecţia Copilului, (Articolul nr. 22 din Legea nr. 272/2004), „Copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.“
 
Pe de altă parte, potrivit Convenţiei cu privire la drepturile copilului, Art.14 garantează dreptul copilului la libertate de gândire şi conştiinţă cu drepturile şi obligaţiile corelative ale părinţilor de a-l îndruma în exercitarea acestui drept de o manieră care să corespundă capacităţilor în formare ale acestuia.
 
Potrivit art. 28 din Legea 272/2004 modificată, copilul are dreptul la libertatea de exprimare, iar conform art. 28 alin 2 din aceeaşi Lege, libertatea copilului de a căuta, de a primi şi de a difuza informaţii de orice natură care vizează promovarea bunăstării sale sociale, spirituale şi morale, sănătatea sa fizică şi mentală, sub orice formă şi prin orice mijloace la alegerea sa este inviolabilă, iar potrivit art. 3, părinţii sau după caz alţi reprezentanţi legali ai copilului au obligaţia de a le permite să-şi exprime punctul de vedere, ideile şi opiniile.
 
Potrivit art. 29 alin. 1 din Lege, copilul capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care-l priveşte şi are dreptul la libertate de gândire şi conştiinţă prevăzut de art. 30 

 

 
citeste totul despre: