Adevărul despre salariile din Sănătate. De ce sunt angajaţii din Sănătate în stradă, deşi salariile au crescut pe hârtie

Adevărul despre salariile din Sănătate. De ce sunt angajaţii din Sănătate în stradă, deşi salariile au crescut pe hârtie

Sindicaliştii din Sănătate atrag atenţia că marile creşteri din sănătate sunt, de fapt, scăderi FOTO Adevărul

„Marile creşteri salariale sunt de fapt scăderi”, atrag atenţia sindicaliştii din Sănătate, care spun că dacă în buzunarul medicilor au intrat mai mulţi bani în martie decât în februarie, nu acelaşi lucru se poate spune despre infirmieri, biologi, brancardieri şi alte categorii de personal auxiliar.

Ştiri pe aceeaşi temă

Tensiuni mari în Sănătate: sindicatele ameninţă cu greva, cadrele medicale sunt pregătite să pună halatele în cui şi, o dată la câteva zile, ies în curtea unităţii sanitare pentru a protesta. 
 
O să fie şi mai rău, atrag atenţia cei din sistem, care afirmă că legea salarizării a creat dezechilibre majore: Pe de o parte între medici, deoarece doctorii din spitalele mici, care văd câţiva pacienţi pe zi, câştigă în acest moment la fel de bine sau chiar mai mult decât medicii din spitale de urgenţă mari. Iar pe de altă parte între medici şi celelalte cadre medicale, deoarece acestora din urmă le-au scăzut cu aproape o mie de lei lefurile. 
 
Scandalul a pornit după ce un medic din Cluj şi-a postat pe pagina de Facebook fluturaşul de salariu, menţionând că dacă în luna februarie a avut un venit de peste 6.000 de lei, leafa sa aproape că s-a dublat în luna martie, ajungând la peste 11.000 de lei. „Este un pas înainte, sunt încă multe de făcut şi corectat, însă nu putem fi ipocriţi şi să nu recunoaştem măririle acordate”, a scris Anca Mureşan pe site-ul de socializare. Mesajul a iritat însă majoritatea cadrelor medicale. „La medici sunt creşteri serioase, sunt singura categorie care a beneficiat de creşteri în adevăratul sens al cuvântului”, a explicat, pentru „Adevărul”, Romeo Sandu, vicepreşedintele federaţiei Sanitas. 
 
Fluturaşii de salarii pe martie nu au însemnat doar majorări. Dimpotrivă, pentru restul cadrelor medicale fluturaşii pe martie au venit cu scăderi salariale de aproape 1.000 de lei, în principal din cauza tăierii sporurilor. Spre exemplu, o îngrijitoare de la Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpu Lung – Muscel a avut neplăcuta surpriză ca pe fluturaşul de salariu să aibă doar 1.958 de lei pe luna martie în condiţiile în care venitul său din februarie a fost de 2.490 de lei. În acelaşi spital, un profesor de recuperare a avut un venit net de 4.068 de lei în martie în timp ce în februarie salariul său a fost de 4.923 de lei. 
 
Chiar dacă salariile de bază au crescut, conform legii salarizării, diferenţa făcută de sporuri s-a reflectat în fluturaşul de salariu. De pildă, la Spitalul de Pneumologie din Giurgiu, un medic primar a obţinut 13.572 de lei leafă pe luna martie în timp ce în februarie luase un salariu de 9.641 de lei. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre asistenta medicală principală din spital. De la 5.070 de lei cât a avut în luna februarie, leafa i-a crescut cu doar câţiva zeci de lei în martie, ajungând la 5.087 de lei. 
 
Majorări pentru oamenii din conducerea spitalului
 
În aceeaşi unitate sanitară, salariul unei infirmiere, care era de 2.767 în luna februarie, a scăzut în martie la 2.224 lei. În ceea ce priveşte salariile celor din conducere, un director medical a câştigat în martie 13.659 şi în februarie avea 9.393. La rândul lui, directorul financiar contabil avea în luna februarie 8.228 şi în februarie avea 6.232. Majorarea salarială s-a reflectat şi în leafa managerului unităţii sanitare, care a luat 14.345 de lei în martie faţă de 9.596, cât a luat în februarie. 
 
Scăderi salariale au fost şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Sălaj, unde registratorul principal a avut un venit de 2.793 de lei în februarie şi de 1.923 lei în luna martie, iar asistentul medical principal de pe secţia de pneumologie, care a luat în februarie 7.381 de lei a obţinut în martie 6.639 de lei. Nici la urgenţe situaţia nu a fost mai bună. Acolo, în luna februarie un asistent a luat 4.211 lei, iar în martie a primit doar 3.052 de lei. 
 
„Marile creşteri sunt de fapt scăderi. S-au creat nişte situaţii conflictuale artificiale. Nu s-a ţinut cont de nicio recomandare făcută de Ministerul Sănătăţii sau de organizaţiile sindicale. Este ilogic ca medicii dintr-un spital mic să primească mai mulţi bani decât medicii care lucrează în spitale mari de urgenţă, pe motiv că ordonatorul principal de credite nu este ministerul sănătăţii ci autoritatea locală, interesată direct să dea bani pentru că vin alegerile. Salariile sunt pentru toată lumea la fel, diferenţa o face sporul, iar managerul de la un spital aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii va fi pus în situaţia de a împărţi sărăcia”, a explicat Romeo Sandu.
 
Paradoxul din Capitală 
 
O situaţie paradoxală va fi creată în Bucureşti, completează sindicalistul, unde spitalele aflate în subordinea Primăriei Capitalei vor beneficia de sporuri maxime în timp ce unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii, care şi primesc cei mai mulţi pacienţi, vor funcţiona pe avarie.
 
La rândul său, chirurgul pediatru Eleodor Cârstoiu, preşedintele sindicatului ProMedica, a explicat, pentru „Adevărul” că veniturile nu sunt reprezentate doar de salarii, motiv pentru care pe unii fluturaşi de salarii sunt cadre medicale care au trecută şi suma de 20.000 de lei.
 
„Medicii au salariu, dar la salariu se adaugă partea de sporuri şi partea de muncă suplimentară care defineşte venitul, că sunt fluturaşi cu 20.000 de lei, dar acel om are 55 - 60% spor, plus că el mai face încă vreo cinci-şase gărzi, ceea ce înseamnă 100 de ore suplimentar, adică trei sferturi de normă. Practic, acolo sunt doi angajaţi şi ceva. La ora actuală, un medic care lucrează doar norma de bază şi nu are sporuri la vechime maximă are salariu de 9.140 de lei, atât poate lua făcându-şi norma de bază”, a arătat medicul, adăugând că o altă mare problemă e faptul că gărzile sunt plătite la nivelul lunii ianuarie 2018.
 
„Spre exemplu, un doctor de la Târgu Jiu, aceeaşi vechime ca mine, aceeaşi specialitate, ia cu 1.000 de euro mai mult ca mine, pe acelaşi program de lucru”, a menţionat chirurgul adăugând că venitul medicilor, inclusiv norma de hrană virată de câteva luni pe card, se impozitează. 
 
Fiecare spital percepe diferit impozitul, arată oficiali din sistem. Asta pentru că nu există un sistem unitar elaborat de Ministerul de Finanţe, acuză sindicaliştii. „Sunt mai multe variante de impozitare a indemnizaţiei de hrană, unii aplică 10%, alţii 42%, alţii 25%. Fiecare unitate sanitară face cum vrea”, a spus şi vicepreşedintele Sanitas, Romeo Sandu. 
 
„Au ras tot ce se putea rade! Cu sabia de samurai!”
 
La rândul său, medicul Medicul Dan Grigorescu, şeful Secţiei de Chirurgie Plastică de la Spitalul Judetean Braşov, vorbeşte despre „marea brambureală” din sistemul sanitar şi despre problemele create de Legea salarizării unitare care este ”mai plină de găuri decât un şvaiţer original. Acesta afirmă că, prin Regulamentul de sporuri, guvernanţii „au ras tot ce se putea rade! Dar nu cu briciul, ci cu sabia de samurai! Dintr-o lovitură!”.
 
„La început au pus de-o lege nou-nouţă, după cum «a vrut muşchii lor». O lege pentru toţi bugetarii, deci şi pentru cei din sănătate. «Este minunată, perfectă chiar!»- o (şi se) lăudau ei completând zilnic flip-chart-urile din studiourile televiziunilor de casă, ca reacţie la criticile unora care vedeau că Legea 153 a salarizării unitare e mai plină de găuri decât un şvaiţer original. «Sunt bani!» a devenit imediat mai apoi leit-motivul fiecărei ieşiri publice a guvernanţilor. Nu minţeau. Erau. «Decât» că nu suficienţi! Aoleu! Dar cum aşa? Simplu! Pentru că atunci când au aprobat salariile de bază ale medicilor şi asistenţilor medicali (acelea din 2022 date cu patru ani înainte) au omis să înţeleagă că, dacă li se vor aplica sporurile specifice fiecărui loc de muncă, veniturile nete se duceau mai sus decât doreau ei”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook. 
 
În opinia acestuia, „artizanii din umbră” ai legii au imaginat o găselniţă: plantarea unei „strâmtori” în calea veniturilor promise.
 
Calendarul grevei din Sănătate
 
Reprezentanţii Federaţiei Sanitas au anunţat că din cauza „haosului din sănătate" pe 7 mai va fi declanşată o grevă de avertisment, pe 11 mai este programată o grevă generală, iar până atunci, pe 26 aprilie, în Capitală va fi organizat un miting la care sunt aşteptaţi peste 10.000 de oameni. Iulian Pope, prim-vicepreşedinte Sanitas a făcut apel la ministrul Muncii să îşi asume greşelile pe care le-a făcut în elaborarea legii salarizării unitare şi să le corecteze. 
 
„Unii dintre managerii aleg să spună că sindicatul este de vină, cum alege şi ministerul. Fac un apel la doamna Ministru al Muncii să îşi asume greşelile pe care le-a făcut în elaborarea legii salarizării unitare şi să le corecteze, nu sindicatele sunt de vină. Regulamentul de sporuri este decent, problema este că nu îl putem aplica, acea constrângere în 30% ne împiedică astăzi să acordăm colegilor noştri din toate spitalele sporuri echitabile", atrage atenţia sindicalistul.
citeste totul despre: