#AbsentNemotivat100Ani – Şi EU sunt Român. Cum au fost tratate persoanele cu handicap în ultimii 100 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD) lansează Campania #AbsentNemotivat100Ani – Şi EU sunt Român în perioada 1 – 10 Decembrie 2018. 100 de ani de România înseamnă şi 100 de ani de absenţă nemotivată a persoanelor cu dizabilităţi din catalogul istoriei.

"Pentru că istoria României nu este doar a personalităţilor marcante, a voievozilor, a domnitorilor, a regilor, a dictatorilor, a şefilor de stat şi de armată, ci şi a oamenilor care, prin simpla lor existenţă, cu poveştile lor de viaţă, familiile lor, bucuriile şi greutăţile, formează de ani de zile statul român.

De-a lungul timpului, persoanele cu dizabilităţi din România au fost voit şterse din istorie sau împinse în invizibilitate, prin brutalitatea şi pasivitatea conştientă a statului român.

În acest context, Campania noastră #AbsentNemotivat100Ani – Şi EU sunt Român derulată în mediul online îşi propune să atragă atenţia asupra faptului că celebrarea Centenarului României nu poate neglija instoria nespusă şi viitorul încă incert a aproximativ 1 milion de cetăţeni români : persoanele cu dizabilităţi.

Campania va promova timp de 10 zile exemple concrete ale unor copii cu dizabilităţi care astăzi sunt elevi fericiţi pe diferitele etape ale procesului educaţional în şcolile de masă prin dedicaţia unor oameni, care au înţeles că incluziunea poate schimba destinele unor copii, dar şi viitorul României", se arată într-un comunicat al CEDCD.

”Istoria României nu este completă fără noi! Ca mamă a unui copil cu dizabilităţi, dar şi ca activist şi lider de organizaţie, de astăzi vreau ca adulţii şi copiii cu dizabilităţi să fie prezenţi în istoria ţării noastre. Este bine să ştim că trecutul nostru este o pată pe obrazul României, însă viitorul ni-l putem construi noi, iar copiii cu dizabilităţi şi părinţii lor curajoşi de azi deschid un nou capitol în istoria ţării noastre. Pe aceşti pionieri ne dorim să vi-i facem cunoscuţi prin Campania noastră #AbsentNemotivat100Ani – Şi eu sunt Român! Vă aşteptăm alături de noi!”, declară Mădălina TURZA, preşedinte CEDCD.

                                                                                     ***

Ce au însemnat 100 de ani de România pentru persoanele cu dizabilităţi:

- Până în sec. XIX, atitudinea socială preponderentă faţă de persoanele cu dizabilităţi era de agresiune, excludere, izolare sau, prin Biserică, de milă şi caritate. Copiii cu dizabilităţi nu mergeau la şcoală. 

- Învăţământul special românesc apare în sec. XIX, la 2 secole distanţă de învăţământul occidental. Acesta era organizat pe şcoli, în funcţie de tipul dizabilităţii: 1863 –prima şcoală specială pentru surzi, Azilul Elena Doamna, Bucureşti, 1901 – prima şcoală specială pentru nevăzători, Focşani, 1918 – prima Şcoala pentru Deficienţi Mintali, Cluj-Napoca. Persoanele cu dizabilităţi mintale se regăseau izolate în familii, mânăstiri, spitale sau pe străzi.

- În 1924, Legea Învăţământului primar împarte copiii cu dizabilităţi din şcolile speciale în următoarele categorii: copii intarziati la minte, copii cu apucaturi rele, nesociabili sau viciosi, copii orbi, copii surdomuti.

- În perioada Holocaustului (1937-1944), România a făcut deportări. Holocaustul a exterminat în total aprox. 200.000-250.000 persoane cu dizabilităţi.

- În 1950, existau 13 şcoli speciale în România. – 1.500 elevi în sistemul de învăţământ special. În 1968 – 130 şcoli speciale – 21.226 elevi în sistemul de învăţământ special. Sistemul era organizat în şcoli, cămine-şcoală, cămine-atelier şi cămine-spital. Copiii cu dizabilităţi erau predestinaţi şcolilor atelierelor profesionale dacă nu abandonau şcoala în ciclul gimnazial.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite