Ţară, ţară, vrem ostaşi! Cum vor fi recrutaţi rezerviştii voluntari şi care sunt drepturile de care vor beneficia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Soldă echivalentă cu cea a militarilor profesionişti, garantarea locului de muncă, echipament şi cazare gratuită. Acestea sunt doar câteva dintre drepturile de care vor beneficia românii care vor dori să se angajeze voluntari în Armată. Anul acesta, MApN pune la dispoziţia rezerviştilor 2.800 de posturi.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a lansat, recent, în dezbatere publică normelor metodologice de aplicare a legii privind statutul rezerviştilor voluntari. După ce vor intra în vigoare, Armata va putea să-şi completeze rândurile cu rezervişti. Pentru 2017, MApN va propune pentru încadrare aproximativ 2.800 de posturi, dintre care, aproximativ 200 pentru ofiţeri, 400 pentru maiştri militari sau subofiţeri şi 2.200 pentru gradaţi şi soldaţi.

Orientarea se face către tineri care nu au formaţie militară anterioară. dar care sunt trecuţi printr-un sistem de formare menit să le ofere cunoştinţele necesare pentru a fi apţi să utilizeze tehnica militară prezentă. „Ne propunem crearea condiţiilor pentru un nivel de pregătire a rezerviştilor voluntari cât mai apropiat de cel al personalului militar în activitate, dar şi optimizarea timpului dedicat procesului de recrutare şi selecţie a candidaţilor prin simplificarea procedurilor specifice“.  Practic, militar voluntar poate deveni orice român cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani.

Contract pe 4 ani

Cei care vor dori să servească în Armată, vor încheia cu Ministerul Apărării un contract pe o perioadă de 4 ani. Este vorba doar de primul contract, pentru că următoarele – în cazul în care rezerviştii vor dori să fie în continuare la dispoziţia Armatei - se vor semna pe o perioadă de maximum 3 ani.

Dacă au lucrat în armată şi au trecut în rezervă de maximum 3 ani voluntarii nu mai participă la instruirile anuale, pentru că se presupune că au deja pregătirea specifică. În asemenea situaţii, fiecare contract (atât primul, cât şi următoarele) se încheie pe o perioadă de maximum 3 ani.
În funcţie cu nevoile Armatei, rezerviştii pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru misiuni interne sau chiar în afara teritoriului naţional. Aceştia vor face instruirea în unitatea la care sunt încadraţi, pe durata a 15 zile calendaristice, anual. În plus, vor răspunde „prezent“ ori de câte ori Ministerul Apărării va avea nevoie de ei.

Drepturi şi obligaţii pe durata îndeplinirii serviciului militar

Voluntariatul pe care îl vor face rezerviştii nu presupune activitate „pro bono“, adică neplătită. Rezerviştii voluntari vor avea numeroase drepturi, dar şi obligaţii. Toate sunt trecute în contractul pe care-l vor semna cu Armata. Astfel, pe întreaga durată a contractului, acestora li se asigură echipament, dar pot purta uniforma militară numai pe timpul participării la instruire sau la îndeplinirea unor misiuni. În perioadele când nu participă la astfel de activităţi, uniformele militare se păstrează la unităţile în care sunt încadraţi.

Pe timpul desfăşurării instruirii, rezerviştii voluntari sunt încazarmaţi obligatoriu. Scapă de această obligaţie doar cei care au domiciliul în localitatea de dislocare a unităţii militare unde sunt încadraţi sau în localităţi situate la distanţe mai mici de 50 de kilometri, cu decontarea cheltuielilor de transport. De asemenea, rezerviştii voluntari, pe timpul participării la instruire sau la îndeplinirea unor misiuni, beneficiază de normele de hrană, sub formă de hrană preparată sau de valoarea financiară neimpozabilă.

Nu pot fi daţi afară de la slujbă

Voluntariatul în Armată le garantează rezerviştilor drepturi băneşti, dar şi siguranţa locului de muncă civil. Astfel, pe durata programului de instruire, voluntarii beneficiază, lunar, de o sumă egală cu solda de funcţie corespunzătoare unui soldat profesionist în activitate (1.450 de lei), la care se adaugă solda gradului minim specifică fiecărui corp de personal militar pentru care se instruieşte. În perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni, rezerviştii primesc doar 10% din solde, care sunt supuse impozitului pe venit şi bază de calcul a contribuţiilor sociale.
În schimb, rezerviştii voluntari au obligaţia să-şi menţină condiţia fizică pe timpul cât nu participă la instruire sau la îndeplinirea unor misiuni. Anual, se execută evaluarea nivelului de pregătire fizică, pe baza baremelor stabilite pentru personalul militar în activitate.

Pe perioada concentrării sau mobilizării, raporturile de muncă sau de serviciu dintre rezerviştii voluntari şi angajatori se suspendă. În această perioadă, rezerviştii nu pot fi concediaţi de la locurile de muncă decât în urma dizolvării operatorilor economici ori a desfiinţării instituţiilor publice.

Probele pe care trebuie să le treacă voluntarii

Pentru a beneficia însă de aceste drepturi, candidaţii trebuie să treacă mai întâi de procesul de selecţie. De regulă, selecţia se face la nivelul fiecărui judeţ sau sector, la unul din sediile structurilor militare. Candidaţii sunt supuşi la două tipuri de probe – psihologică şi fizică – ce se desfăşoară în aceeaşi zi.

La evaluarea psihologică se aplică metodologiile, criteriile şi procedurile profesionale de evaluare specifice, elaborate de Centrul de investigaţii socio-comportamentale din MApN. Pentru evaluarea nivelului capacităţii motrice, candidaţii execută trei probe – flotări, abdomene şi alergare, iar pentru a fi declaraţi „admis”, trebuie să obţină baremul minim la fiecare dintre acestea.
Candidaţii declaraţi „admis” fac apoi examinarea medicală în cadrul spitalelor sau al centrelor medicale de diagnostic şi tratament ambulatoriu din reţeaua sanitară a MApN.
În funcţie de specificul funcţiei pentru care candidează, unele categorii de candidaţi sunt supuşi unor examinarea medicale sau psihologice speciale, cum sunt cele pentru scafandri sau paraşutişti.

După selecţie, candidaţii admişi care nu au îndeplinit serviciul militar activ semnează un angajament, prin care se obligă ca, după finalizarea perioadei de instruire iniţială, să încheie contractul ca rezervist voluntar.

Brevete de cadru militar rezervist

În funcţie de pregătirea militară anterioară, rezerviştii urmează module de pregătire specifică. Candidaţii rezervişti care nu au îndeplinit serviciul militar activ parcurg a trei module: de bază, de specialitate şi de leadership. Programul de instruire iniţială are loc sub forma unui curs de formare a cărui structură este diferenţiată în funcţie de sursa de provenienţă a candidaţilor, categoria de personal, arma şi specialitatea militară. Pe durata acestui program, participanţii au aceleaşi drepturi, facilităţi şi îndatoriri ca şi soldaţii profesionişti în activitate.

La finalizarea cursului de formare, absolvenţii beneficiază de certificat de absolvire sau brevet de cadru militar rezervist aferent categoriei de personal pentru care s-a instruit. Rezerviştii voluntari care au îndeplinit serviciul militar activ în calitate de militar profesionist şi au trecut în rezervă cu cel mult 3 ani înainte de data semnării contractului nu participă la cursul de specializare, dacă arma sau specializarea deţinute în calitate de militar profesionist corespund postului pe care este încadrat ca rezervist voluntar.
 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite