UDMR, nou proiect de modificare a legisaţiei penale: pedepse mai mici, eliberare condiţionată mai devreme, sprijinirea „savanţilor“ din închisori

Deputatul Marton Arpad este unul din cei opt UDMR-işti care au depus proiectul de lege. FOTO Mediafax

Opt parlamentari ai UDMR au depus, miercuri, un proiect de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală şi a Legii privind executarea pedepselor, în sensul „îmblânzirii“ condiţiilor pentru eliberarea condiţionată, reducerii pedepsei maxime aplicabile, dar şi a susţinerii diminuării pedepsei celor care scriu cărţi în detenţie.

Proiectul UDMR invocă, drept justificare, „problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie”. Cei opt parlamentari UDMR vizează modificarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal, referitor la pedeapsa care se poate acorda în cazul concursului de infracţiuni. În forma actuală, Codul penal prevede: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite”.

Reprezentanţii UDMR ar dori ca prevederea să sune altfel: „când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor care nu depăşeşte jumătate din pedeapsa principală”.

Clemenţă pentru cei care acoperă prejudiciul

O altă modificare propusă de parlamentarii UDMR vizează art. 75, alin. 1, lit. d din Codul penal, referitor la circumstanţele atenuante. „În forma actuală, legea penală spune că acoperirea integrală a prejudiciului nu se consideră circumstanţă atenuantă în cazul mai multor infracţiuni, printre care infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi infracţiuni privind spălarea banilor“, potrivit Digi24. Iniţiatorii ar dori ca toate aceste excepţii să fie eliminate, astfel încât orice persoană trimisă în judecată să beneficieze de circumstanţă atenuantă dacă a acoperit prejudiciul până la primul termen de judecată.

Eliberarea condiţionată

Proiectul de lege facilitează eliberarea condiţionată în cazul pedepsei cu închisoarea. UMDR vrea ca liberarea condiţionată în cazul închisorii să poată fi dispusă, dacă cel condamnat a executat cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani

În forma actuală eliberarea condiţionată poate fi dispusă dacă cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

UDMR vrea sancţiuni mai uşoare şi pentru deţinuţii care au împlinit peste 60 de ani, aceştia ar putea beneficia de eliberarea condiţionată, după executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani.

UDMR propune modificarea regimului închis de detenţie, el fiind aplicat persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă. „Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani”, potrivit proiectului de lege. În forma actuală, Legea nr. 254/2013 la articolul 36, alineatul 1 nu include sintagma “fapte comise cu violenţă”. UDMR vrea ca persoanele condamnate pentru fapte de violenţă cu pedeasa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 să beneficieze de regim semideschis.

Principiul donaţiilor pentru reducerea pedepsei 

Deţinuţii vor putea să doneze 40% din banii câştigaţi din munca prestată penitenciarului pentru reducerea pedepsei. Proiectul de lege depus de UDMR prevede că “dacă persoana condamnată renunţă la procentul de 40%, în favoarea penitenciarului, munca se consideră a fi neremunerată şi zilele executate pentru zilele de muncă prestate, se calculează potrivit art. 96 alin. (1) lit. b)”.

În forma actuală articolul 87 prevede că veniturile prevăzute la art. 86 (plata muncii prestate) se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează după cum urmează: a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate.

Sprijinirea „savanţilor“ din închisori

În cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.

Promovarea unor propuneri legislative privind reducerea numărului deţinuţilor este de natură să contribuie la evitarea unor condiţii necorespunzătoare de detenţie, la diminuarea simţitoare a sumelor care trebuie alocate de la buget în acest scop, precum şi a unor condamnări ale statului român de către CEDO. Suntem conştienţi că pe plan intern este foarte delicată punerea problemei adoptării unor acte normative prin care să se reducă supraaglomerarea din penitenciare, însă aceasta este singura modalitate prin care s-ar îmbunătăţi considerabil condiţiile de detenţie şi ar micşora sumele care ar putea fi alocate unităţilor penitenciare, iar pe de altă parte ar contribui la evitarea pronunţării unei hotărâri pilot de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care România ar fi condamnată pentru neasigurarea condiţiilor de detenţie corespunzătoare persoanelor private de libertate", susţin cei opt parlamentari UDMR.