Sondaj INSCOP Românii sunt categorici: Corupţii trebuie să plătească pentru faptele lor

Sondaj INSCOP Românii sunt categorici: Corupţii trebuie să plătească pentru faptele lor

FOTO Arhiva Adevărul

Nu mai puţin de 62,9% din respondenţi consideră că în România există mai multă corupţie decât în alte state, potrivit studiului realizat de INSCOP Research în perioada 1-7 mai 2014, la comanda ziarului “Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 1.056 de persoane, reprezentativ pentru populaţia de 18 ani şi de peste 18 ani României, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. De remarcat că, în urmă cu un an (conform cercetării INSCOP din mai 2013), doar 55,9% din români apreciau că ţara se confruntă cu corupţia în mai mare măsură decât alte state.
28,8% din cei chestionaţi consideră că există la fel de multă corupţie în România ca şi în alte ţări. Doar 3,1% din români cred că la noi există mai puţină corupţie decât în alte ţări.

Fermi în privinţa condamnaţilor

Românii sunt neiertători în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. 80,2% din respondenţi, adică patru români din cinci, apreciază că personalităţile condamnate la închisoare pentru fapte de corupţie sunt vinovate şi trebuie să plătească pentru faptele lor. 13,9% din români consideră că personalităţile condamnate pentru corupţie sunt nevinovate, fiind victime ale răzbunărilor politice. 5,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

DNA, campioana luptei anticorupţiei

Topul instituţiilor implicate în combaterea corupţiei este dominat de DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie). 50,3% din populaţie consideră că DNA este implicată în mare şi foarte mare măsură în combaterea corupţiei. Pe locul al doilea se clasează Serviciul Român de Informaţii (45,7% apreciază că SRI este implicat în mare şi foarte mare măsură în lupta anticorupţie), urmat de Poliţie, cu 44,4%.

Presa obţine o clasare în partea superioară a topului: 43,9% din români consideră că presa are o implicare semnificativă în combaterea corupţiei.

Clasamentul este completat de Agenţia Naţională de Integritate (39,7%), Instanţele de judecată (39,1%), Parchetul General (38,8%), Comisia Europeană (37,1%). Dintre instituţiile cu profil politic, Preşedinţia este considerată ca fiind implicată în mare şi foarte mare măsură în combaterea corupţiei (29,4% din respondenţi), fiind urmată de Guvern (27%).

Citeşte şi:

INFOGRAFIE Sondaj: Un român din trei crede că aderarea la UE a adus avantaje

Potrivit cercetării INSCOP Research, 35,2% din respondenţi consideră benefică intrarea României în Uniunea Europeană.

Europenizarea va fi deplină când România va înceta să se considere o periferie a Europei

„Europenizarea este un proces complex şi îndelungat, mai ales într-o ţară ca România, care a cunoscut, într-un interval destul de scurt, procesele de naţionalizare sau de românizare”, scrie Constantin Schifirneţ, profesor de sociologie, pe blogul său de pe adevarul.ro.
 
 
În 1999, un Occident unit ca niciodată de atunci a decis intervenţia militară împotriva Serbiei, pentru a stopa un nou masacru etnic în Kosovo, după ce ratase această misiune în Bosnia. După trei ani de reforme haotice ale unor coaliţii de centru-dreapta fragmentate, România se orientase spre Vest, dar rămăsese în urma ţărilor pentru care era programată extinderea.
 
 
Pe 1 ianuarie 2007, România intra în Uniunea Europeană şi milioane de români visau cu ochii deschişi: călătorii, locuri de muncă mai bune, bani mai mulţi. De Ziua Europei, la 7 ani de la acele momente, euforia iniţială s-a mai cuminţit. În locul tonelor de bunăstare aşteptate, românii au descoperit fericirea la pipetă.
 
 
În vreme ce entuziasmul integrării în UE s-a cam spulberat din cauza crizei care a acoperit aproape toată perioada postaderare, politicienii populişti oferă publicului gură-cască un nou „model“ social şi economic: abandonarea tăcută a Occidentului şi găsirea unor soluţii „alternative“, precum relaţiile mai strînse cu China sau Rusia, care să aducă investiţii şi să umple miraculos buzunarele unei populaţii sărăcite, în caz că Occidentul ne părăseşte, exasperat.


 

 

citeste totul despre: