Sondaj INSCOP – Adevărul: Ponta vs. Antonescu. Profile electorale şi efecte politice

Sondaj INSCOP: indicele încrederii în politicieni

Barometrul Adevărul despre România realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul aduce noi cifre. Încrederea în personalităţi politice surprinde o distribuţie interesantă a opţiunilor. Mugur Isărescu se află în top.

Fiind o personalitate orecum din afara sferei politice, acest lucru sugerează o anume persistenţa a opţiunii pentru modelul paradigmatic al tehnocratului. Pe de altă parte, această încredere constant mare în Mugur Isărescu nu a putut fi convertită în capital politic (vezi alegerile prezidenţiale din 2000).

Cu excepţia lui Mugur Isărescu, topul încrederii în politicieni este dominat de liderii USL. Fenomenul este cât se poate de normal în condiţiile în care ne aflăm la doar 3 luni distanţă de alegerile parlamentare care au adus o hipermajoritate Uniunii Social Liberale.

Comparaţia profilelor electorale ale celor doi lideri principali ai USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu:

• Nivelul de încredere al celor doi se află sub scorul obţinut de USL în alegeri. Explicaţii sunt mai multe. Cei doi se raportează în primul rând la partidele din care provin, transferul de simpatie al electoratului PSD pentru Crin Antonescu, respectiv al electoratului PNL pentru Victor Ponta fiind mai dificil. Apoi, la alegerile parlamentare au votat aproximativ 40%, în timp ce sondajul INSCOP se bazează pe un eşantion cu un grad de reprezentativitate de 95% din întreaga populaţie.
• Între Victor Ponta şi Crin Antonescu există o diferenţă de 10 procente în favoarea lui Victor Ponta. Şi aici sunt mai multe explicaţii. Victor Ponta are avantajul expunerii asigurate de funcţia de prim-ministru. Un avantaj încărcat însă de riscuri în condiţiile în care aceeaşi funcţie îi poate aduce premierului erodarea, dacă actul de guvernare va provoca nemulţumiri. De asemenea, Victor Ponta se raportează la bazinul electoral al PSD, semnificativ mai mare decât cel al PNL.
• În ceea ce priveşte profilul socio-demografic al celor doi lideri, Victor Ponta capitalizează bine electoratul tradiţional al PSD. Se bucură de un vârf de încredere în rândul generaţiei pe care o reprezintă (35-50 de ani), dar şi în rândul pensionarilor disciplinaţi la vot (peste 65 de ani). Încrederea în Crin Antonescu este distribuită relativ echilibrat după criteriul categoriilor de vârstă. Victor Ponta beneficiază de un plus de credibilitate în rândul persoanelor cu venituri medii. Crin Antonescu are un handicap major în ceea ce priveşte încrederea persoanelor cu venituri mici. Din punctul de vedere al regiunii istorice, Victor Ponta are polul de susţinere în zona de sud a ţării (Muntenia, Oltenia, Dobrogea), într-o distribuţie relativ similară cu cea din cazul lui Crin Antonescu.
• În rândul simpatizanţilor Bisericii, votanţi mai disciplinaţi, Victor Ponta se bucură de cea mai ridicată popularitate, depăşindu-l semnificativ pe Crin Antonescu.

 „O concluzie politică. Toate aceste date ne spun că pentru a câştiga alegerile prezidenţiale, Crin Antonescu are nevoie ca de aer de electoratul PSD. Starea sa de nervozitate din ultimul timp, atacurile mai mult la mai puţin voalate la adresa lui Victor Ponta, racolarea unor membri marcanţi ai PDL sunt greşeli de strategie…”

Sigur, pe termen mediu şi lung, aceste mişcări ar putea întări PNL. Dar, în perspectiva orizontului electoral 2014, ele vor provoaca o hemoragie de voturi pesediste, vitale pentru cursa prezidenţială a lui Crin Antonescu. Ori, dacă nu cumva mă înşel, obiectivul numărul 1  al liderului PNL rămâne fotoliul de la Cotroceni.

Dacă la acest tablou adăugăm indicarea aproape explicită a anului 2016 drept momentul probabil al ruperii USL (interviul acordat de Crin Antonescu cotidianului Adevărul), începem să înţelegem îngrijorările liderilor PSD, expuse public de Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, doi grei care nu s-au sfiit să atace frontal deciziile politice ale lui Crin Antonescu.

P.S. O precizare metodologica. Măsurarea indicelui de încredere în personalităţi, publicat de Adevărul, a luat în considerare optiunile celor care au exprimat o opinie clară. Prin urmare, nu au fost cuprinşi în infograficul publicat cei care au indicat variantele „nu îl cunosc”, „nu ştiu”, „nu răspund”.  Pentru cei care doresc să afle mai multe detalii, graficul de frecvenţă care include şi opţiunile „nu îl cunosc”, „nu ştiu”, „nu răspund” poate fi vizualizat pe site-ul institutului inscop.ro. Ordinea în clasament rămâne acelaşi în ambele cazuri.