Sebastian Ghiţă: Serviciile româneşti trebuie să aibă acoperiţi în politică şi în justiţie. Ce spune legea
0Deputatul Sebastian Ghiţă, membru în comisia de control a SRI, susţine că este important pentru servicii să aibă ofiţeri acoperiţi şi informaţii atât în lumea politică, cât şi în justiţie, declaraţia parlamentarului venind în contextul în care fostul premier Victor Ponta a avertizat că în PSD ar „un ofiţer acoperit“ care vrea să pună mâna pe şefia partidului.
Sebastian Ghiţă s-a pronunţat asupra temei ofiţerilor acoperiţi în diferite domenii în contextul în care fostul lider PSD Victor Ponta i-a cerut lui Liviu Dragnea să nu lase partidul pe mâna unor ofiţeri „acoperiţi sau descoperiţi“ din rândul social-democraţilor.
„Nu să reducem puterea serviciilor este cheia. Cheia este să construim super mecanisme de control civil pentru a opri eventuale abuzuri. Serviciile româneşti trebuie să aibă acoperiţi şi informaţii atât din politică cât şi din Justiţie. Dar trebuie controlaţi anumiţi ofiţeri astfel încât să nu încalce legea. Să nu facă nici afaceri şi nici politică si nici justiţie prin intermediul acoperiţilor. Eu cred că serviciilor româneşti de informaţii trebuie să le dăm cât mai multe instrumente şi cât mai multe resurse pentru a avea o ţară sigură. Acuzaţia cum că servicii de informaţii din România preiau partide politice este de o gravitate nemaîntâlnită, mai ales din partea unui fost prim ministru şi mai ales faţa de partide precum PNL sau PSD. Am văzut că domnul Calimente de la comisia SIE vrea sa-i cheme pe Gorghiu şi Ponta, pe Zgonea şi Tudose. Şi eu cred că aceşti patru politicieni trebuie să vinaă în comisii pentru a-şi explica afirmaţiile. Vă asigur că legea permite comisiilor să afle adevărul", a declarat Sebastian Ghita pentru stiripesurse.ro.
Deputatul nu este la prima declaraţie de acest fel. În urmă cu un an, după ce şi-a dat demisia din PSD, acesta a dat un inetrviu pentru B1Tv în care a vorbit de acoperiţii din presă, justiţie sau politică.
„Este evident că pe teritoriul României operează şi servicii secrete străine, servicii partenere şi servicii inamice. Şi acele servicii cred, cu tărie, că fac spionaj. Eu cred că ele recrutează agenţi acoperiţi şi în politică, şi în justiţie, şi în presă. Vă daţi seama că nu putem permite serviciilor noastre să recruteze femeile de serviciu sau vatmanii de metrou. Nu credeţi că serviciile româneşti trebuie să aibă capacitatea să se contrapună acestor tendinţe? Pe care dacă le contrazicem suntem naivi. Ăsta este adevărul, trebuie să avem o limită până la care reducem puterea serviciilor româneşti”.
Ce activităţi îi sunt interzise ofiţerului de informaţii
Potrivit statutului ofiţerilor de informaţii, acestora le este interzisă asocierea şi aparatenenţa politică şi sindicală, precum şi dreptul de a candida şi de a fi aleşi în administraţia publică locală, în Parlament sau ca preşedinte al României.
Ei nu pot desfăşura nicio activitate politică, cu excepţia dreptului la vot. De asemenea, potrivit legii, magistraţilor nu le este permis să fie ofiţeri acoperiţi, aceştia completând anual declaraţii pe proprie răspundere în sensul că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii,
„Funcţia de magistrat este esenţialmente incompatibilă cu cea de colaborator cu serviciile secrete, indiferent de forma pe care aceasta o îmbracă. Punctul 10 din Magna Carta a Judecătorilor, adoptată de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, prevede în mod explicit că ,,în exercitarea atribuţiei de a soluţiona cauze, judecătorul nu poate primi nici un fel de ordin sau instrucţiune, nici să fie supus vreunei presiuni ierarhice şi este ţinut să respecte doar legea“, se arată şi într-o scrisoare a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România adresată CSM-ului, în iunie 2015, după ce Traian Băsescu declarase că în Justiţie sunt ofiţeri acoperiţi