Traian Băsescu, la Consiliul European: „Miza este de unde să se reducă încă 30 de miliarde“
0
Traian Băsescu va pleca la Bruxelles, pentru a participa la Consiliul European în care se discută cadrul financiar multianual 2014-2020 al Uniunii.
Iată cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:
-În perioada 7-8 februarie se desfăşoară Consiliul European. Pe agendă sunt trei subiecte. Primul este contribuţia comerţului internaţional la creşterea locurilor de muncă. Acordul dintre UE şi Republica Moldova trebuie să fie semnat la Vilnius, în octombrie.
-Al doilea subiect ţine de conflictul din Algeria şi reacţia UE la aşa numitul fenomen al primăverii arabe. Se va dezbate situaţia din Siria şi din Mali.
-România a aprobat în CSAT o contribuţie cu instructori şi ofiţeri de stat major, 10 persoane, şi cantităţi de apartură militară pentru Mali
-Al treilea subiect este legat de cadrul financiar 2014-2020. Se prefigurează o dezbatere care în linii mari să plece de la stadiul în care a fost întreprută în noiembrie 2012. Esenţa acelei dezbateri a fost legată de reducerea finanţării europene faţă de propunerea Comisiei Europene. Ceea ce s-a agreat atunci a fost ca reducerea să fie de 100 de miliarde. Negocierile se reiau de la stadiul în care au rămas, bugetul ultimului Consiliu a fost redus cu 70 de miliarde.
-Miza acestui Consiliul este de unde să se reducă încă 30 de miliarde.
Obiectivele noastre par a fi clare, vom vedea care sunt jocurile din interiorul Comisie Europene, dar în mod categoric România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la politica agricolă sau de coeziune.
Poziţia noastră va fi bazată şi pe intervenţiile pe care Guvernul le-a făcut în Consiliul UE.
O miză a noastră pe care nu o pot identifica sau care nu mi este uşor s-o identific din punct de vedere al dimensiunii ar fi ca din foncurile alocate, ori la coeziune, ori la dezvoltare rurală, ori în alte zone ale bugetului să putem utiliza o anumită sumă pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii. Una din mize este legată de Agricultură la plăţile directe.
Până în anul 2030, solicitare pieţei pentru alimente va creşte cu 30 %.Pentru că discutăm de exerciţiul bugetar 2014-2020 este important ca România să fie în pas cu această evoluţie în ceea ce priveşte necesarul de hrană.
-O simplă solicitare să intrăm în Schengen este superfluu. Ştiţi foarte bine poziţia mea că Schengen nu trebuie legat de MCV şi, totuşi, dacă România are probleme de credibilitate, le avem legat de MCV.
-Eu în scrisoare aş vorbi de succesul care se prefigurează astăzi: Parlamentul României şi majoritatea parlamentară au adoptat o legislaţie coerentă din punct de vedere al imunităţii paarlamentare. Este un lucru pozitiv şi şefii de stat şi de guvern nu vor şti până la raportul din decembrie.
-Cred că înainte de a cere ceea ce cerem pe toate vocile, ar trebui să arătăm că am înţeles mesajele UE în ceea ce priveşte statul de drept şi, dincolo de o scrisoare în care să scriem ce se întâmplă astăzi în Parlament, am putea introduce şi poziţia Guvernului şi majorităţii cu privire la membrii Guvernului care au probleme cu justiţia şi unele ordonanţe neconstituţionale care nu au fost anulate. O simplă scrisoare în care să cerem să intrăm în Schengen nu ne ajută.
La Consiliul European din luna noiembrie nu s-a ajuns la un consens în ceea ce priveşte următorul cadru financiar, din cauza diferenţelor mari dintre poziţiile adoptate de statele contributoare nete la bugetul UE şi ţările beneficiare.
O miză pe care nu pot să o identific ar fi ca din fondurile alocate, ori la coeziune, ori la dezvolatere rurală, să putem utiliza o anumită sumă pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii. Una din mizele mele este legată de agricultură. Privind la toate analizele se pare că până în 2030 solicitarea pieţii pentru alimente va creşte cu cca 30%. Având în vedere că vorbim de exerciţiul financiar 2013-2020 este esenţial ca România să ţină pasul. Vom mai încerca TVA eligibil pe unele segmente.
La finalul primei runde de negocieri, s-a stabilit că bugetul multianual va fi mai mic cu aproximativ 100 de miliarde de euro faţă de propunerea lansată de Comisia Europeană.
Cifra este şi ea rezultatul unui compromis între oferta Comisiei, care se ridica la 1.044 de miliarde, şi poziţia Marii Britanii, care cerea un buget cu 200 de miliarde de euro mai redus.
Premierul Victor Ponta afirma miercuri că obiectivul preşedintelui Băsescu şi al delegaţiei care îl însoţeşte, din care vor face parte şi ministrul de Externe Titus Corlăţean, precum şi secretari de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, este obţinerea unor sume cât mai mari pe instrumentele principale ale alocării României – fondurile de coeziune, plăţile directe pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
„Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea nişte alocări corecte pentru România atât pe fonduri de coeziune, cât şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămâne 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămâne din 48 să fie cât mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece“, a precizat premierul în şedinţa de guvern de miercuri.
Eşecul Consiliului European, un capitol din arta compromisului
Se încarcă comentariile...
