PNL a atacat la CCR legea privind „superimunitatea“ judecătorilor constituţionali

PNL, formaţiunea condusă de Ludovic Orban, a atacat la CCR legea privind superimunitatea judecătorilor constituţionali. FOTO Inquam Photos

PNL a atacat la Curtea Constituţională a României (CCR) legea prin care judecătorii constituţionali vor avea imunitate sporită, în condiţiile în care pentru începerea urmăririi penale sau pentru arestare este necesar avizul a două treimi dintre cei care compun plenul Curţii.

Proiectul de lege  prin care judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) vor avea imunitate sporită a fost adoptat de Parlament, după ce iniţiativa a trecut cu 81 de voturi „pentru“, în timp de doar 19 aleşi au votat „împotrivă“, pe 14 februarie

Magistraţii CCR nu vor mai putea fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată, decât cu încuviinţarea a două treimi din numărul judecătorilor. „Judecătorii Curţii nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză“, arată prevederea de la proiectul de lege.

În sesizarea semnată de senatorii PNL şi de cei ai USR, juriştii formaţiunilor susţin că Parlamentul a încălcat principiul constituţional al înfăpuirii justiţiei, instituind o imunitate extinsă, pentru judecătorii Curţii Constituţionale, cu privire la toate faptele penale comise de aceştia, atât înainte de exercitarea mandatului, cât şi în timpul exercitării mandatului, indiferent dacă faptele sunt realizate sau nu în legătură cu exerciţiul mandatului şi indiferent de forma de vinovăţie. Această imunitate reglementată de legiuitorul ordinar pentru judecătorii Curţii Constituţionale este mai extinsă decât oricare dintre imunităţile şi măsurile de protecţie stabilite de legiuitorul constituant pentru parlamentari, pentru Preşedintele României şi pentru membrii Guvernului. 

De asemenea, juriştii liberali explică faptul că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale încalcă atribuţiile constituţionale ale Ministerului Public cuprinse în art. 131 alin. (1) şi (3) din Constituţia României întrucât conferă în mod nejustificat o atribuţie ministrului justiţiei, membru al unui organ politic. „Practic, ministrul justiţiei dobândeşte o atribuţie absolut discreţionară de apreciere cu privire la conţinutul sesizării formulate de Procurorul General, putând să dea curs sau nu respectivei sesizări, în funcţie de aprecierea sa exclusiv subiectivă, fără a fi obligat să aibă în vedere criterii obiective şi transparente“, arată liberalii. 

Un al treilea argument este faptul că e încalcat principiul separaţiei puterilor în stat. „Transmiterea unei cereri din partea Ministrului Justiţiei prin care solicită Curţii încuviinţarea unor măsuri procesuale penale împotriva unui judecător constituţional este exclusiv la latutudinea ministrului justitiei fapt ce nu poate fi interpretat ca o garantie procedurala pentru judecatorul constitutional, ci mai degraba ca un mijloc de control si interventie politica in gestionarea raspunderii juridice a judecatorilor Curtii, precum si o interferenta nedorită in procedurile penale care ar privi un judecator al Curtii. Ministrului Justitiei nu i se pot transmite prerogative care sa-i permita sa interfeze si sa cenzureze solutiile dispuse de procurori sau sa îi creeze premise noi pentru exercitarea oricarei forme de presiuni politice asupra judecatorilor Curtii“, completează juriştii PNL. 

Problema mandatelor prea lungi 

Nu în ultimul rând, cei care au redactat sesizarea au subliniat faptul că prin noua lege ar fi încălcată prevederea constituţională referitoare la imposibilitatea prelungirii sau înnoirea unui mandat de judecător al CCR. „Reglementarea nouă prelungeşte într-un mod excesiv perioada unui mandat de judecator al Curtii constitutionale permitând ca un judecator care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecator, indiferent de durata restului, sa poata sa fie numit pentru un nou mandat de 9 ani. Prin urmare, daca un judecator ar fi numit pentru un rest de mandat de 8,3 luni, la finalizarea restului de mandat, acel judecator ar putea candida si obtine o noua numire pentru un nou mandat complet de 9 ani, fapt ce contravine interdictiei constitutionale prevazute de art. 142 alin. (2) care prevede expres ca mandatul nu poate fi prelungit sau înnoit“, explică sesizarea depusă la CCR.