O nouă criză a PSD. Cum recurge UDMR la şantajul politic tradiţional

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Criza politică în care se află PSD transformă UDMR într-un jucător politic aflat în poziţia de a negocia o iniţiativă legislativă care prevede „autonomia specială“ pentru unele regiuni, dar şi o reprezentare mai mare a minorităţilor în instituţiile publice. Proiectul de lege s-a lovit de opoziţia Guvernului, care ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia.

Comisia pentru administraţie a Senatului a amânat raportul pe proiectul UDMR care cere „transpunerea în legislaţie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918“ şi dă posibilitatea reprezentării mai mari a minorităţilor în instituţii, însă deschide şi o poartă spre „autonomie specială“ la nivelul unor judeţe unde minorităţile reprezintă un procent mai mare din populaţia totală. Până în prezent, proiectul de lege al UDMR fusese respins de Camera Deputaţilor şi primise doar avize negative de la comisiile de specialitate.

Dar criza politică în care se află PSD şi faptul că nu mai au majoritate în Parlament îi face să iasă la rampă pe cei din UDMR, formaţiune care, de fiecare dată când social-democraţii au ajuns în impas, a venit şi şi-a negociat proiectele de lege, cum a fost cazul liceului maghiar din Târgu-Mureş.

„Categoric, susţinem în continuare acest proiect legislativ care transpune în legislaţia internă reglementările Declaraţiei de la Alba Iulia. La data actuală, nu există nici un acord, de nici un fel, cu alt partid parlamentar legat de acest proiect legislativ. Propunerea de amânare nu a venit din partea iniţiatorilor”, a explicat Cseke Attila, liderul senatorilor UDMR, pentru Mediafax. Într-adevăr, surse politice au confirmat că ideea amânării nu a venit de la UDMR, ci de la PSD, adică partidul care controlează Comisia de administraţie şi are nevoie disperată de susţinere politică.

Prin acest proiect de lege, numărul angajaţilor din ministere şi instituţiile publice deconcentrate ar urma să crească până ar corespunde proporţiei unei minorităţi naţionale, aşa cum e ea în documentele oficiale. De exemplu, în condiţiile în care populaţia maghiară era, la recensământul din 2011, de 6,5%, în structurile Guvernului ar trebui să se regăsească şi 6,5% angajaţi de etnie maghiară.

O asemenea prevedere ar urma să se aplice şi la nivel de instanţe de judecată şi parchete de pe lângă acestea, demers criticat şi în punctul de vedere al Consiliului Legislativ, instituţie care a arătat că deja există o prevedere care stipulează că în circumscripţiile instanţelor unde o minoritate are o pondere de peste 50% au prioritate candidaţii care cunosc limba acelei minorităţi, dar nu se impune clar criteriul etnic.

Nu în ultimul rând, UDMR vine din nou cu tema autonomiei, care ar putea fi cerută de consiliile judeţene unde o „minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă“.

Opoziţia Guvernului şi Comisia de la Veneţia

De altfel, proiectul de lege al UDMR a primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului Dăncilă. Juriştii instituţiei au demontat argumentele cu care au venit reprezentanţii UDMR. „Nicio normă de drept internaţional nu reglementează necesitatea asigurării exerciţiului acestor drepturi prin aranjamente de tip politico-administrative sau teritorial definite pe criteriul etnic (prin enclavizare). Cel mai recent, acest lucru a fost susţinut în cuprinsul Opiniei Comisiei de la Veneţia privind proiectul de lege privind statutul etno-cultural al Raionului Tărăclia, în sensul în care nu există vreun drept la aranjamente teritoriale de orice fel pentru minorităţile naţionale, dedus din dreptul internaţional“, se arată în punctul de vedere al Guvernului.  Mai mult, Guvernul arată că accentul trebuie pus pe partea de integrare a minorităţilor etnice în societate, nu prin  „aranjamente care conduc la segregare pe criteriul etnic“.

Avertisment şi pentru PNL

De asemenea, UDMR a lansat un avertisment şi la adresa celor din Opoziţie, semnal că pierderea timpului poate duce la reorientarea atitudinilor celor de la formaţiunea maghiară, deşi acum sunt anti-PSD. „Este prima dată din 2017 până în prezent când o moţiune de cenzură poate trece fără vreo problemă. Cred că cei care au anunţat că depun moţiune de cenzură au pierdut deja o săptămână. Dacă mai pierd o săptămână, s-ar putea să fie o surpriză mare, să existe o reorientare, fiindcă aşa e în Parlamentul României de 30 de ani, aşa e în politica românească şi să se trezească că are majoritate Guvernul, are 233 de voturi la restructurare. Dacă există 233 de voturi pe partea Guvernului, nu vor exista 233 de voturi pe partea Opoziţiei“, a declarat liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite