Ministrul de Finanţe explică bugetarilor: ce luaţi pe mere daţi pe pere!

Acum e mai clar de ce PSD nu-l lăsa pe ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, să explice public populaţiei ce se va întâmpla după aplicarea Legii salarizării. Pentru că domnul ministru vorbeşte în dodii. Iată ce spunea zilele trecute domnul ministru agenţiei Reuters:

„Ceea ce nu s-a înţeles încă de către opinia publică este că majorările salariale din sectorul public introduse de lege includ contribuţiile la asigurările sociale. Impactul asupra salariilor nete va fi aproape neutru".

  Cum adică impact neutru asupra salariilor nete?

  Explicaţia e simplă. De la 1 ianuarie 2018 contribuţiile la asigurările sociale se mută, prin modificarea Codului Fiscal,  de la angajator exclusiv în spinarea angajaţilor.  Adică, din ce primeşte ca majorare salarială, fiecare angajat îşi achită singur contribuţiile sociale, şi nu e clar dacă mai rămâne cu ceva în buzunar. În traducere liberă, ce iei pe mere dai pe pere.

  Dar angajaţii din privat, care nu primesc majorări salariale, vor rămâne cu mai puţini bani, dacă îşi achită din venituri contribuţiile sociale?

  Se vor colecta mai uşor aceste contribuţii la buget, lăsând la mâna şi voinţa angajaţilor să-şi achite contribuţiile? Sau care a fost logica acestei schimbări majore în filosofia bugetară?

Dorinţa de a ridica salariul mediu brut lunar în România, care este   de 786 de dolari, comparativ cu media din UE, de 2.370 euro, este firească. Dar PIB-ul/locuitor al României este de 8.000 euro, comparativ cu cel al Germaniei de 38.000 de euro. Pentru a ridica PIB-ul/locuitor ar trebui pornit de la producţie şi investiţii, nu de la consum. Altfel, prin majorări salariale fără suport real în PIB, vinzi blana ursului din pădure.

Preşedintele Iohannis nu se amestecă în promovarea Legii salarizării

 Deşi ar fi avut dreptul să blocheze legea, cel puţin pentru o perioadă, presedintele Iohannis a lăsat să se înţeleagă că nu se va amesteca.

„Legea este în programul de guvernare al PSD care a spus de la început că vrea această lege. PSD are majoritate în Parlament, are Guvernul, este o lege pentru care răspunde integral şi definitiv iniţiatorul, adică PSD. Este bine să nu uităm acest aspect. Aşteptarea să modific eu ceva la lege mi se pare puţin deplasată.  Chiar în cazul în care aş retrimite o lege în Parlament , dacă cei care ţin ca legea să rămână aşa, aşa rămâne”.

Într-un fel, preşedintele are dreptate. Este posibilă o capacană întinsă de către PSD preşedintelui, în situaţia în care nu există bani pentru creşterile salariale. Să respingă preşedintele legea, iar populaţia să-l acuze pe domnia sa de blocarea legii, cu pierderi de imagine politică colosale. Am mai văzut scenariul acesta în 2010.

Ei bine, preşedintele Iohannis nu vrea să cadă în capcana aceasta, şi bine face.

Sunt bani pentru majorările salariale?

Premierul Grindeanu a declarat: „nu sunt bani pentru ambulanţe”. Situaţia este cel puţin ciudată. Dacă pentru ambulanţele de care depinde viaţa oamenilor nu există bani, cum de există zeci de miliarde pentru majorări salariale? Ce este mai important?

Există avertismente internaţionale repetate, de la Comisia Europeană, BNR, FMI, Consliliul Fiscal, experţi independenţi, care avertizează ce riscă România dacă se hazardează în aventuri cu final necunoscut.

România a împrumutat deja 5,4 miliarde euro, o sumă mult mai mare comparativ cu anii trecuţi.

România a cheltuit cu investiţiile 1,8 miliarde lei, pe primele 4 luni, faţă de 8 miliarde lei prevăzuţi în programul de guvernare în aceeaşi perioadă.

Dacă majorările salariale se fac prin îndatorare excesivă şi sacrificarea programului de investiţii, ajungem la întrebarea cât sunt de sustenabile pe termen lung acesta majorări. E o chestiune de aritmetică elementară, pe care oamenii politici, obsedaţi să obţină voturi, nu şi-o pun.

Vom urmări în continuare evoluţia dezbaterii Legii salarizării, în speranţa de a fla răspunsurile la multele întrebări legate de această lege.