Lovituri năucitoare cu ocazia alegerilor locale. Ţinte: democraţia şi statul de drept

Curtea Constituţională a respins sesizarea jurnalistului „Adevărul” Liviu Avram.

În loc să se lucreze pentru consolidarea democraţiei şi a statului de drept, în România se acţionează invers, prin atacarea, slăbirea, relativizarea, limitarea dreptului la alegeri semnificative, reprezentative, atacarea democraţiei şi a statului de drept prin promovarea unor legislaţii care permit persoanelor condamnate şi a cercetaţilor penali să candideze.

Decizia Curţii Constituţionale a României, la contestaţia jurnalistului Liviu Avram, privind constatarea neconstituţionalităţii alegerilor locale într-un singur tur, poate avea efecte adverse, negative, neaşteptate asupra democraţiei româneşti.

Tânăra şi fragila democraţie românească se dovedeşte extrem de vulnerabilă prin faptul că s-a bătut în cuie organizarea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin. Reglementarea legislativă în această privinţă a fost votată cu mai mult timp în urmă de Parlament. Ulterior, odată cu apropierea alegerilor locale, unii dintre parlamentarii şi partidele care au votat pentru această reglementare s-au dezis de ea şi au declarat şi cerut alegeri în două tururi de scrutin. Nu ştiu dacă cerinţele acestora au fost de faţadă sau din principiu.

O parte a societăţii civile, a presei şi extrem de mulţi cetăţeni cu drept de vot ai acestei ţări s-au pronunţat pentru organizarea alegerilor în două tururi de scrutin, atacând alegerile cu majoritatea relativă de votanţi. În opinia mea, alegerile într-un singur tur constituie un pericol grav la adresa vulnerabilei democraţii din România, ducând în derizoriu dreptul cetăţenilor de a-şi vota aleşii, dar slăbind şi expunând în acelaşi timp instituţiile statului pentru care se fac aceste alegeri.

Dezbaterile pe această temă de o importanţă covârşitoare pentru viitorul ţării au fost încinse până acum şi vor fi şi mai încinse de acum înainte. Combatanţii vor fi tot mai radicalizaţi, iar lupta pro şi contra alegerilor într-un singur tur sau două de scrutin va fi tot mai aprigă.

Dacă, pe viitor, legea care prevede doar desfăşurarea unui singur tur se va extinde şi la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, înseamnă că România va avea o mare problemă în alegerea liberă, democratică, reprezentativă. Unde va duce acest lucru? Cui foloseşte slăbirea democraţiei şi a statului de drept?

Insistenţa candidaţilor penali, condamnaţi în primă instanţă sau cercetaţi în justiţie, acuzaţi de corupţie sau alte fapte ilegale, de a câştiga alegerile locale, dusă până dincolo de limitele bunului simţ şi ale respectării cetăţenilor, legilor şi instituţiilor statului este o realitate mai vizibilă ca oricând. După ardoarea cu care îşi doresc să vină din nou, sau în premieră, în fotoliile de primari, consilieri, preşedinţi de consilii judeţene, evident, mi-am pus întrebarea: ce îi mână pe aceşti penali în luptă? Probabil că mulţi români şi-au pus această întrebare.

Sunt ex-primari, ex-demnitari care au acumulat averi imense, s-au realizat pe toate planurile, nu mai au nevoie de acces la ciolan pentru a se îmbogăţi. Dar au mari probleme cu legea. Sunt condamnaţi sau acuzaţi de corupţie ori de alte fapte ilegale. De ce mai au astfel de personaje nevoie să ajungă din nou la putere, în loc să iasă din viaţa publică, să-şi vadă discreţi, de viaţa lor, să răspundă în faţa justiţiei de acuzaţiile care îi incriminează? Oare n-au ce mânca, cu ce trăi, cu ce să-şi hrănească familiile candidaţii penali ca Vanghele, Piedone, Olguţa Vasilescu şi alţii asemenea lor, de vor din nou fotoliul de la primărie?

Au ce mânca, nu mor de foame, este vizibil pentru toată lumea. Au cu ce, spre deosebire de zecile de mii de sărmani votanţi pe votul cărora s-au căţărat şi înavuţit şi de care şi-au bătut joc tot timpul. Am văzut cum disperarea lui Piedone de a strange semnături şi a candida, înainte să fie respins a două oară de instanţă, l-a mânat cu sutele de cai putere ale Mercedesului personal în ghetourile săracilor din sectorul 4 al Capitalei, pe care i-a prostit să-l susţină. Amărâţi din toată ţara pe care încearcă să-i prostească în continuare şi ceilalţi candidaţi penali, să le obţină voturile.

Singura explicaţie pe care am găsit-o, gândindu-mă la insistenţa penalilor - foşti edili, demnitari - de a ajunge din nou în fruntea comunităţii din care fac parte, este faptul că aceştia sunt împinşi, obligaţi, şantajaţi să pună mâna pe ciolan de către grupuri de interese, găşti mafiote, care i-au susţinut şi cu care au furat împreună. Mafii locale cărora candidaţii penali le sunt datori şi de care nu mai pot scăpa.

Spectacolul circului electoral ne-a captat multora atenţia în ultimele săptămâni, cu toate ingredientele sale, începând de la stabilirea candidaţilor, strângerea semnăturilor, numărul candidaţilor penali mai mare ca oricând în istoria alegerilor româneşti, deciziile justiţiei în privinţa acceptări sau respingerii unor candidaţi, constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea alegerilor într-un singur tur sau în două tururi, promisiunile şi campania electorală, precum şi finanţarea candidaţilor.

Aceste alegeri locale reglementate într-un singur tur sunt cu atât mai importante cu cât pot stabili un precedent periculos, un atac puternic asupra democraţiei, statului de drept şi a stabilităţii în România. Mai ales în contextul evoluţiei geopolitice şi a conflictelor din vecinătatea ţării noastre, ar putea avea efecte devastatoare asupra securităţii naţionale.