Locul femeii în politică. Parlamentul României ocupă locul 6 la misoginism în Europa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Femeile din Parlamentul României, deşi puţine, sunt tratate cu căldură de colegii lor
Femeile din Parlamentul României, deşi puţine, sunt tratate cu căldură de colegii lor

În actualul Parlament, deşi obez, femeile deţin numai 68 de mandate, din totalul de 588, respectiv 11,5%. Faţă de primul Legislativ postdecembrist, procentul mandatelor deţinute de femei s-a dublat, însă, comparativ cu restul statelor europene, acest procent aruncă ţara noastră pe locul şase în topul misoginismului european.

Potrivit ultimelor date statistice, România ocupă locul 27 din 32 de state europene în ceea ce priveşte procentul femeilor în Parlamentele naţionale. După ultimele alegeri parlamentare din România, procentul mandatelor deţinute de femei s-a dublat faţă de prima legislatură de după Revoluţie (1990-1992). Însă, comparând cu forul legisltiv al restul statelor  europene,  nivelul de reprezentare a femeilor în Parlament este încă departe de nivelul de 22%, media statelor europene. Acestea sunt datele seci prezentate într-un studiu al Autorităţii Electorale Permanenete (AEP).

Suedezele, cele mai iubite femei

Ţările nordice conduc în topul celor mai puţin misogine Parlamente europene. Pe primul loc se află Suedia, cu un procent de 44, 7% femei în legislativ. Pe locul secund se află Finlanda, cu 42, 5%. Clasamentul primelor cinci ţări este completat de Islanda, Norvegia şi Danemarca, cu procente ce ating 40%. La polul opus se situează Malta, cu doar 8,7% femei parlamentar. Vecinele noastre, Ucraina, şi Ungaria, nu merg nici ele pe mâna femeilor în politică. Electoratul ucrainean a mandatat 9.4% femei, în timp ce Ungaria are în Parlament numai 8,8% reprezentate ale sexului frumos.

Femeile din Parlamentul European

După alegerile din 2009, procentajul femeilor din Legislativul de la Bruxelles a ajuns la 34%. Acest procent reprezintă aproape dublul mediei femeilor cu mandat de deputat sau senator în parlamentele naţionale la nivel mondial, care este de aproximativ 20%. Ţările nordice conduc şi în topul Parlamentului European. Însă Suedia şi Finlanda au făcut rocada la vârful ierarhiei. În timp ce peste 60% din eurodeputaţii finlandezi sunt femei, Suedia se poate bucura „doar“ cu 55%. Următoarele clasate sunt Estonia şi Franţa, cu un scor de 50%.

La nivelul reprezentării europene, România se debarazează de eticheta misoginismului. Cu un procent de peste 35%, ţara noastră ocupă locul 14 din 27 de state membre UE.

Misoginismul românesc, în scădere

De-a lungul celor şase legislaturi de după 1990, numărul femeilor care au deţinut un mandat de parlamentar a crescut progresiv, de  la 24 în legislatura 1990-1992 (4,9%), la 68 în actuala legislatură (11,5%), arată analiza AEP, intitulată „Evoluţia reprezentării femeilor în Parlamentul României”.

Cele mai puţine femei care s-au aşezat în băncile din Parlamentul României a fost în perioada 1992-1996, atunci când au obţinut mandate numai 18 femei, respectiv 3,7%. Un procent de 10,8%, destul de apropiat de componenţa actualului Parlament, îl regăsim în legislatura 2000-2004, respectiv 40 de femei deputaţi şi 12 femei senatori.

Borne feminine la alegerile din 2012

La ultimele alegeri parlamentare s-au înscris 340 de candidaţi femei, reprezentând 13,8% din totalul de 2.451 de candidaţi. În Camera Deputaţilor femeile deţin 13,3% dintre mandate ( 55 de locuri faţă de 357 deţinute de bărbaţi), iar în Senat 7.3% dintre mandate (13 locuri faţă de 163 deţinute de bărbaţi).

În cadrul partidelor politice, procentul de parlamentari femei este următorul: USL - 11% (44 de mandate din totalul  de 398); ARD - 12,6% (10 mandate din 79); PP-DD - 18% (12 mandate din 66); UDMR - 3,7% ( 1 mandat din 27); Asociaţia Liga Albanezilor din România - (1 mandat). De subliniat faptul că nicio femeie nu s-a înscris în competiţia electorală în calitate de candidat independent.

UDMR este competitorul electoral care a avut cele mai multe propuneri de candidaţi femei, respectiv 84, dar, totodată, şi cele mai puţine alese femei: una singură.

„Tot felul de secretare“

image
Alfred Bulai FOTO Adevărul

Sociologul Alfred Bulai (foto dreapta) nu crede că procetul mic de femei din Parlamentul României este o chestiune discriminatorie. „Este o societatea patriarhală, dar asta nu înseamnă că este misogină. Nu se poate vorbi despre discriminare. Aici, problema nu este doar de cantitate, trebuie să se ţină cont şi de calitate. În afară de unele peronaje feminine cu greutate, în peisajul politic se care se remarcă tot felul de secretare. Ar fi sănătoasă o clasă politică în care să fie selectată valoarea, indiferent de sex “,a spus, direct, Bulai.

Sociologul a prezentat şi două cazuri elocvente de femei care au reuşit în politică: „Mona Muscă, care se bucura de o încredere a populaţiei cum nici Antonescu nu are astăzi cu tot USL-ul în spate, şi Monica Macovei. În aceste două cazuri vorbim exclusiv despre calităţile de politician ale femeilor. Şi, să nu uităm de Elena Udrea, care, în 2008, a luat cel mai mare număr de voturi în Bucureşti“

Alfred Bulai spune, totuşi, că o clasă politică cu mai multe femei ar fi mai gentilă, pentru că „mitocănia este prezentă mai mult la bărbaţi“.

A propune mai mereu bărbaţi, un obicei de partid

Oana Baluţă

Oana Băluţă (foto dreapta), desemnată Femeia Anului 2012, a vorbit, într-un interviu acordat „Adevărul”, despre motivele pentru care există o reprezentare de doar 10% în Parlamentul României. Principala cauză pentru această cifră a atribuit-o obiceiului existent în partidele politice de a propune „infinit mai mulţi bărbaţi, decât femei”.

„Apoi, politica autohtonă, de exemplu, este tip de mediu cu o agresivitate foarte mare. În felul acesta a evoluat sau involuat politica aici. Mai puţin dialog, mai puţină dezbatere, mai puţin lucru asupra unor proiecte. O altă explicaţie care apare în literatura de specialitate ţine de sistemele electorale. Sistemele electorale proporţionale sunt mai deschise reprezentării politice a femeilor şi a minorităţilor. Adică ai şi chestiuni de ordin tehnic, ai şi elemente ideologice, culturale care ţin şi de dinamica vieţii într-un partid care presupune să participi la şedinţele lungi şi dese Asta ce implică mai departe? Timp. Timpul este o resursă pe care femeile nu o au prin virtutea faptului că rolurile nu sunt egal distribuite în viaţa privată şi femeile au şi alte tipuri de activităţi, de pildă îngrijesc membrii familiei, gospodăria”, a explicat Oana Băluţă, preşedintele Centrului de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite