Legea privind statutul magistraţilor, raport de adoptare în Comisia Iordache. Pe ce prevederi s-au certat deputaţii şi senatorii

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a adoptat miercuri, după şase zile de dezbateri, un raport de adoptare, cu 10 voturi „pentru” şi 5 voturi „împotrivă”,  la Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, urmând ca actul normativ să fie trimis săptămâna viitoare în plenul Camerei Deputaţilor pentru dezbatere şi vot final. Aleşii Puterii şi ai Opoziţiei s-au certat pe mai multe prevederi din actuala iniţiativă.

UPDATE Printre cele mai importante modificări adoptate pentru modificare Legii privind statul judecătorilor şi procurorilor se numără eliminarea preşedintelui României din procedura de numire a procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.

În cea de-a şasea zi de dezbateri, comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei a modificat prevederile din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor referitoare la răspunderea magistraţilor, adoptând amendamentele propuse de Uniunea Naţională a Judecătorilor şi Asociaţia Magistraţilor, potrivit cărora statul „are dreptul” de a se îndrepta împotriva judecătorului sau procurorului care a săvârşit o eroare judiciară din neglijenţă sau cu rea-credinţă.

UPDATE Între reprezentanţii Puterii şi ai Opoziţiei au avut loc schimburi dure de replici. În lipsa lui Florin Iordache, ieşit să dea un telefon, deputatul Eugen Nicolicea şi deputatul Ion Stelian s-au contrat. Nicolicea a făcut aluzie la faptul că Stelian, într-o emisiune televizată, ar fi spus că „îi e silă“ de PSD şi dacă mai are asemenea păreri. Replica lui Stelian a fost: „Sunteţi delicios, domnule Nicolicea“. 

La revenirea lui Iordache,, vicepreşedintele Comisiei speciale, Ioan Cupşa, a exclamat: „Domnule Iordache, ce faceţi? Ne băgaţi în belea, ne scoateţi din belea?“

UPDATE Până la urmă s-a revenit asupra formei. După aproape trei ore de dezbateri, aleşii din Comisia Iordache au votat alineatele 7-13 ale articolului 96 din Legea 303. Forma adoptată privind actiunea in regres e cea venită de la AMR si UNJR. 

(7) „Plata de către stat a sumelor datorate cu titlul de despagubire se efectuează în termen de maxim 1 an de la data comunicării hotărârii judecatoreşti definitive“.

(8) După ce prejudiciul a fost acoperit integral de catre stat, acestuia îi revine dreptul de a se îndrepta cu acţiune în regres prin MFP, împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea credinţă sau neglijenţa a savârşit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

(9) Termenul de prescripţie a acţiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului pentru erorile judiciare este cel din dreptul comun şi începe să curgă de la data achitării integrale a prejudiciului de către stat”.

(10) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţa, Curţii de Apel Bucureşti - secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercita acţiunea în regres îşi exercita atribuţiile la curtea de apel competentă sau la parchetul de pe lânga aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului. 

(11) Pentru exercitarea acţiunii în regres este necesară stabilirea existenţei relei-credinţe sau a gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului prin hotărăre penală definitivă sau în condiţiile prevăzute de art. 44-51 din Legea 317/2004 privind CSM, referitoare la verificari prealabile, cercetarea disciplinară, acţiunea disciplinară şi soluţionarea acesteia prin hotărâre definitivă. 

(12) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 8, cu privire la acţiunea în regres, se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Motivele de recurs nu sunt limitate la cele de casare prevăzute de art. 488 Cod procedură civilă, instanţa putând să examineze cauza de sub toate aspectele. 

(13) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, statul va stabili termenele, condiţiile şi modalităţile prin care judecătorii şi procurorii se asigura obligatoriu pentru malpraxis. Prevederile privind răspunderea patrimonială a judecătorilor şi procurorilor se aplica începând cu data intrării în vigoare a reglementării privind sistemul de asigurări de malpraxis. 

UPDATE 15.30 S-a ajuns la alineatul 7 al articolului 96. Parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR  susţin că statul să se îndrepte obligatoriu împotriva magistratului, eliminându-se sintagma „se poate îndrepta“. Reprezentantele CSM şi UNJR se opun scoaterii sintagmei „se poate îndrepta“. Acestea susţin că ar avea loc o ingerinţă directă asupra indepenenţei judecătorului. 

Concret, noua formă a alineatului 7 al articolului 96, susţinută de majoritatea parlamentară, va fi:  „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii definitive, date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea‑credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Prejudiciul se recuperează din valorificarea poliţei de asigurare încheiate anual, în mod obligatoriu, de către judecător sau procuror, pentru exercitarea profesiei“.

UPDATE  Au fost modificate şi următorele două alineate. „Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare", eliminandu-se din forma legii sintagma „de către judecător sau procuror“. 

Tot la propunerea PSD s-a modificat si alineatul 6: „Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va  îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărei circumscripţie domiciliază persoana îndreptăţită“. Faţă de forma in vigoare a apărut a doua frază 

UPDATE 14.15 Aleşii majorităţii au decis abrogarea alineatului 4 al articolului 96 al Legii 303. „Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârşită în cursul judecăţii procesului şi dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară“, prevedea alineatul abrogat de cei din Comisia specială pentru legile Justiţiei. 

UPDATE 14.10 De mai bine de o oră, aleşii Puterii şi cei ai Opoziţiei se ceartă pe modificarea articolului 96 al Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Mai precis, Florin Iordache şi colegii săi ar vrea abrograrea alineatelor 3 şi patru ale articolului 96.  „Noi abrogăm alineatele 3 şi 4 pentru că restrâng posibilitatea cetăţeanului să se îndrepte asupra statului", a spus Iordache. 

Cu o zi înainte s-a discutat parţial problema răspunderii magistraţilor, în sensul în care mare parte dintre aceste prevederi rămân în forma legii in vigoare. Astfel, s-a respins propunerea senatorului PSD Şerban Nicolae ca magistraţii să raspundaă patrimonial, „în condiţiile legii".

Tot ieri, deputatul PSD Eugen Nicolicea a avut o ieşire dură la adresa reprezentantei CSM, spunându-i aceasteia că e „agresivă şi arogantă“.

În a cincea zi s-au votat si o serie măsurii în favoarea magistraţilor, precum faptul că atat aceştia, cât li soţii şi copiii lor vor beneficia de asistenţă medicală şi medicamente gratuite, inclusiv după ieşirea la pensie.